″Am prezentat situația din România, iminenta închidere a Unității 2 de la Cernavodă, precum și măsurile legislative luate de Guvernul României pentru a gestiona situația.
România a activat, vineri, mecanismul de „early warning”, în contextul evoluțiilor recente la nivel regional, iar aseară am notificat nivelul următor, „crisis situation” (art 14-2 din Regulamentul 941/2019)″, a declarat Bușoi.
El a mai spus că a solicitat realizarea, de către Comisia Europeană și ENTSO-E, a unei evaluări regionale actualizate, care să vizeze, în principal, capacitățile de producție disponibile, nivelul rezervelor de echilibrare, capacitățile de interconexiune transfrontalieră, precum și capacitatea sistemelor electroenergetice ale statelor vecine de a furniza sprijin în cazul unei deteriorări suplimentare a situației la nivel regional.
″Totodată, am subliniat importanța clarificării și continuării discuțiilor privind disponibilitatea efectivă a mecanismelor de asistență de urgență între operatorii de transport și de sistem (OTS) din statele vecine, inclusiv identificarea din timp a eventualelor constrângeri de natură tehnică sau de altă natură care ar putea afecta activarea și furnizarea unui astfel de sprijin atunci când situația o impune.
De asemenea, am solicitat organizarea, într-un termen scurt, a unei discuții tehnice bilaterale cu Comisia Europeană, pentru a analiza în detaliu toate instrumentele și mecanismele disponibile în cadrul legislativ și instituțional al Uniunii Europene și care ar putea fi mobilizate în cazul unei deteriorări suplimentare a situației, inclusiv pentru anumite intervenții în piața de electricitate.
De asemenea, am folosit această oportunitate pentru a explica faptul că închiderea, până la 31 august, a grupului Turceni 5, parte a jalonului 119a, este extrem de problematică în situația actuală și că vom face în continuare demersuri pentru a avea înțelegerea și acordul Comisiei Europene pentru a continua funcționarea a 4 grupuri (3+1) și după luna august.
Mulțumesc încă o dată domnului prim-ministru și ministru interimar al energiei, Ilie Bolojan, și domnului ministru Dragoș Pîslaru pentru toate demersurile făcute în acest sens la nivelul de decizie al Comisiei Europene pe această temă și sunt convins că, în situația dificilă în care ne aflăm, cu toate argumentele studiului de adecvanță, ținând cont de situația de criză regională, vom obține în final acceptul Comisiei″, a mai declarat secretarul de stat.
Comisia Europeană interpretează în momentul de față opinia oficială a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Energie (ACER) asupra studiului de adecvanță întocmit de operatorul de transport și sistem român Transelectrica în sensul că studiul nu a demonstrat că închiderea termocentralelor pe cărbune românești la termenele asumate prin PNRR și legislația decarbonizării ar pune în pericol securitatea aprovizionării cu energie a României, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro.
Studiul de adecvanță comandat de Transelectrica concluzionează că respectarea ad litteram de către România a angajamentelor actuale de decarbonare ar pune în pericol siguranța în funcționare a sistemului energetic național la nivelul anului viitor, dacă va fi întârziată punerea în funcțiune a noii centrale pe gaze de la Mintia.
Studiul a fost întocmit tocmai pentru ca autoritățile statului român să convingă Comisia Europeană să amâne termenele de închidere a unor termocentrale.
Astfel, Transelectrica recomandă ″menținerea în exploatare a trei grupuri pe lignit la Rovinari, din care unul în rezervă tehnică, și a două grupuri la Turceni, din care unul în rezervă tehnică (854 MW putere disponibilă în total în cadrul acestor două centrale)″.
Interpretarea Transelectrica este că, dimpotrivă, opinia emisă de ACER asupra studiului de adecvanță achiesează la concluzia acestuia.
Poziția Bruxelles-ului se bazează pe faptul că ACER a identificat în studiul de adecvanță deviații metodologice nejustificate, care pot duce la estimarea greșită a parametrilor securității aprovizionării, cu impact semnificativ asupra rezultatelor studiului.
Profit.ro a prezentat aici concluziile studiului de adecvanță, opinia ACER și poziția Transelectrica asupra acesteia. Documentele integrale pot fi citite aici, aici și aici.
Însă dincolo de studiul de adecvanță, Comisia consideră că nu mai este posibilă renegocierea PNRR în privința jalonului de decarbonare 119a, nemaifiind timp pentru asta, în condițiile în care jalonul a rămas neschimbat la revizuirea din iulie 2026, iar implementarea PNRR ia sfârșit pe 31 august 2026.
Pe 5 august, după ce cu o zi înainte senatorii au adoptat un proiect de lege care prevede ″re-legalizarea″ construirii și punerii în funcțiune de noi centrale de producție de energie electrică pe bază de cărbune, respectiv amânarea închiderii acestora fără construirea de capacități similare, deputații au menținut prin vot aceste prevederi.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a invocat, în Parlament, o scrisoare tehnică de la Comisia Europeană care confirmă că, în urma unei astfel de legi, România nu va mai putea depune cereri de plată pentru fondurile din PNRR și va suferi penalități, fiind afectat și celălalt jalon de decarbonare, 114.
″(...) prin aceste amendamente create în Parlament, generăm ceea ce Regulamentul European numește REVERSIBILITATE pe Jalonul 114. (...) Constatarea reversibilității de către Comisia Europeană atrage penalități financiare exponențial mai mari decât cele de pe Jalonul 119a″, a spus Pîslaru.
De altfel, președintele Nicușor Dan a declarat că ia în calcul retrimiterea în Parlament a legii.
