Comisia Europeană cere României să recupereze 13 milioane euro de la Compania Națională a Uraniului

Comisia Europeană cere României să recupereze 13 milioane euro de la Compania Națională a Uraniului
scris 24 feb 2020

Comisia Europeană a constatat că diferite măsuri de sprijin public acordate de România în favoarea Companiei Naționale a Uraniului SA („CNU”) nu sunt în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate.

În consecință, România nu poate pune în aplicare măsurile de sprijin prevăzute în planul de restructurare. De asemenea, trebuie să recupereze un ajutor pentru salvare incompatibil în valoare de 13 milioane euro, pe care CNU l-a primit în 2016, plus dobânda.

Anunț ANAF: Declarația Unică poate fi depusă online, dar și pe hârtie, la agențiile ANAF și Poștă. Termenul este 25 mai CITEȘTE ȘI Anunț ANAF: Declarația Unică poate fi depusă online, dar și pe hârtie, la agențiile ANAF și Poștă. Termenul este 25 mai

„Un guvern poate sprijini o întreprindere aflată în dificultate financiară în cazul în care întreprinderea are un plan de restructurare solid care asigură restabilirea viabilității sale pe termen lung, contribuie la costul restructurării sale, iar denaturările concurenței sunt limitate. În cazul CNU, aceste condiții nu erau îndeplinite. Prin urmare, România nu mai poate sprijini în continuare întreprinderea și trebuie să recupereze, de asemenea, ajutorul deja acordat. Această decizie va restabili situația concurențială de pe piață și va asigura faptul că CNU nu concurează neloial cu alți operatori mai eficienți. De asemenea, aceasta va împiedica CNU să mențină operațiuni ineficiente generatoare de pierderi, care ar putea duce, în cele din urmă, la creșterea prețurilor la energia electrică și la un cost mai mare pentru contribuabilii români”, a declatat vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței.

La 12 iunie 2017, România a notificat Comisiei un plan de restructurare a CNU, care se confrunta cu dificultăți financiare. Planul inițial de restructurare includea un sprijin public pentru această întreprindere în valoare de 93 de milioane EUR (441 de milioane RON), sub formă de granturi, subvenții, anulare a datoriilor și conversie a creanțelor în acțiuni. Planul de restructurare a urmat unui împrumut reprezentând ajutor pentru salvare de urgență în valoare de aproximativ 13 milioane EUR (62 de milioane RON) acordat pentru a menține întreprinderea pe linia de plutire, pe care Comisia îl aprobase temporar la 30 septembrie 2016 și care nu a fost rambursat în termen de 6 luni, după cum prevăd normele UE privind ajutoarele de stat.

Normele UE privind ajutoarele de stat îi permit unui stat să intervină în sprijinul unei întreprinderi aflate în dificultate financiară numai în condiții specifice și impun, în special, ca respectiva întreprindere să facă obiectul unui plan de restructurare solid, care să asigure restabilirea viabilității sale pe termen lung, ca întreprinderea să contribuie la costurile aferente restructurării sale și ca denaturările concurenței să fie limitate.

La 8 mai 2018, Comisia a inițiat o investigație aprofundată pentru a evalua dacă planul de restructurare inițial era în conformitate cu aceste condiții și, prin urmare, cu normele UE privind ajutoarele de stat, în special cu Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvare și restructurare.

Conglomeratul GFG Alliance va investi 1 miliard de euro în combinatul din Galați și lansează construcția unei noi fabrici locale. “Pregătim Liberty Galați pentru a deveni un campion regional.” CITEȘTE ȘI Conglomeratul GFG Alliance va investi 1 miliard de euro în combinatul din Galați și lansează construcția unei noi fabrici locale. “Pregătim Liberty Galați pentru a deveni un campion regional.”

În cursul investigației, în august 2018 și, respectiv, în aprilie 2019, România a prezentat Comisiei două planuri de restructurare modificate.

Ultimul plan de restructurare prezentat de România în aprilie 2019 prevedea un sprijin public total în valoare de aproximativ 38 de milioane euro (178 de milioane RON). Această sumă includea diverse granturi acordate de stat, precum și nerambursarea împrumutului pentru salvare în valoare de 13 milioane euro (62 de milioane RON) acordat în 2016.

Investigația Comisiei a arătat că cel mai recent plan de restructurare, la fel ca cele anterioare, nu înlătura preocupările exprimate de Comisie în momentul în care aceasta a inițiat investigația aprofundată în 2018. În special:

România nu a demonstrat suficient că planul ar garanta restabilirea viabilității pe termen lung a CNU fără ca acesteia să i se acorde în continuare un ajutor de stat;

Niciun investitor privat (inclusiv băncile) nu sprijină planul și nici nu contribuie la costurile de restructurare (nici prin investiții de capital și nici prin investiții de tip credit). Acest lucru indică o lipsă de încredere din partea pieței în viitorul CNU și în planul de restructurare.

Contribuția proprie a CNU la plan depinde de veniturile viitoare pe care întreprinderea le-ar genera pe baza unei noi legi privind monopolul, care îl obligă pe clientul său principal, Societatea Națională Nuclearelectrica, producătoare de energie nucleară, să cumpere uraniu de la CNU. Prin urmare, veniturile rezultate nu ar fi obținute în condițiile pieței.

În sfârșit, spre deosebire de alte cazuri de restructurare din sectorul energiei nucleare, Comisia a concluzionat că România nu a propus nicio măsură pentru a limita posibilele denaturări ale concurenței.

Prin urmare, Comisia a concluzionat că planul de restructurare prezentat de România nu este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. În consecință, România nu poate pune în aplicare măsurile de ajutor prevăzute în plan, care includ granturi acordate de stat și nerambursarea împrumutului pentru salvare din 2016.

În plus, Comisia a concluzionat că împrumutul pentru salvare din 2016, în valoare de aproximativ 13 milioane EUR (62 de milioane RON), plus dobânda, care a fost prelungit și nu a fost rambursat după șase luni, este incompatibil cu normele UE privind ajutoarele de stat și trebuie să fie recuperat de România.

Recuperare

Normele UE privind ajutoarele de stat impun, ca o chestiune de principiu, recuperarea fără întârziere a ajutoarelor de stat incompatibile, pentru a se elimina denaturarea concurenței create de ajutor. Normele UE privind ajutoarele de stat nu prevăd aplicarea de amenzi, iar recuperarea nu are drept scop penalizarea întreprinderii în cauză, ci pur și simplu restabilirea egalității de tratament cu alte întreprinderi.

În cazul în care CNU nu este în măsură să restituie ajutorul, aceasta ar trebui, în principiu, să își înceteze activitățile economice și să fie în cele din urmă lichidată, activele sale productive urmând a fi dobândite de alte societăți.

CNU gestionează mine de uraniu și o unitate de prelucrare pentru furnizarea de compuși pentru combustibil nuclear pentru producția de energie electrică și pentru rezerva națională strategică.

Prin urmare, activitățile sale sunt reglementate de Tratatul Euratom, printre altele, în ceea ce privește cerințele de siguranță pentru comercializarea compușilor de uraniu și prelucrarea acestora. În consecință, în cadrul unei posibile lichidări a CNU, pentru a asigura faptul că activele CNU sunt transferate către alte companii și gestionate de acestea în condiții de siguranță, România poate lua orice măsuri adecvate și proporționale pentru a garanta siguranța extracției de uraniu, inclusiv închiderea minelor în condiții de siguranță, și a prelucrării combustibilului nuclear.

CNU este o întreprindere românească deținută în totalitate de stat, care își desfășoară activitatea în sectorul exploatării minelor de uraniu din România și al producției de materii prime transformate în combustibil pentru centrale nucleare. CNU extrage minereu de uraniu, îl prelucrează pentru a obține octoxid de uraniu (U3O8) și, după rafinarea acestuia, îl transformă în dioxid de uraniu (UO2). CNU are aproximativ 770 de angajați și două sedii operaționale: o mină de uraniu, aflată în Crucea-Botușana (situată în județul Suceava, regiunea de nord-est) și o instalație de prelucrare-rafinare situată în Feldioara (județul Brașov, regiunea centrală).

CNU s-a aflat în dificultate financiară după pierderea principalului său client, Societatea Națională Nuclearelectrica, o întreprindere producătoare de energie nucleară. Întrucât CNU a îndeplinit condițiile pentru procedurile de insolvență în temeiul legislației române, aceasta era, în principiu, eligibilă pentru ajutoarele pentru salvare și restructurare menite să împiedice ieșirea sa de pe piață.

În conformitate cu Orientările Comisiei din 2014 privind ajutoarele de stat pentru salvare și restructurare, întreprinderile aflate în dificultate financiară pot beneficia de ajutoare de stat dacă îndeplinesc anumite condiții. Se poate acorda un ajutor pentru o perioadă de până la șase luni („ajutor pentru salvare”). După această perioadă, fie ajutorul trebuie să fie rambursat, fie trebuie notificat Comisiei un plan de restructurare pentru ca ajutorul să fie aprobat („ajutor de restructurare”). Planul trebuie să asigure faptul că întreprinderea își restabilește viabilitatea pe termen lung fără niciun alt sprijin din partea statului, că aceasta contribuie într-o măsură adecvată la costurile sale de restructurare și că denaturările concurenței generate de ajutor sunt eliminate cu ajutorul unor măsuri de compensare.

Prin asigurarea respectării acestor condiții, Comisia menține o concurență loială și efectivă între diferitele întreprinderi și tehnologii de pe piața energiei, la fel ca în cazul altor sectoare.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
compania naționala a uraniului
ajutor de stat