Două companii rusești, Gazprom Neft și Gazprom, dețin 44,9%, respectiv 11,3% din acțiunile NIS, însă trebuie să își vândă acțiunile pe care le dețin la această companie petrolieră ca urmare a sancțiunilor americane.
Statul sârb deține 29,9% din acțiunile NIS, în timp ce restul aparține micilor acționari și angajaților companiei.
„Suntem informați că reprezentanții Gazprom discută, printre alții, cu grupul maghiar MOL, și nu avem nimic împotrivă. Maghiarii sunt prietenii noștri”, le-a spus jurnaliștilor Vucic, potrivit Agerpres.
Acesta a adăugat: „Trebuie să finalizăm asta cânt mai curând posibil, până în 15 ianuarie”.
Băncile au oprit procesarea plăților NIS în urma sancțiunilor. Iar operatorul conductei JANAF din Croația a oprit livrările de țiței către rafinărie.
De asemenea, Vucic a anunțat că acordul Serbia privind aprovizionarea cu gaze din Rusia va fi extins cu încă trei luni. Statul balcanic rămâne unul din puținii cumpărători de gaze rusești din Europa.
NIS Petrol operează în România un număr de 19 benzinării sub brandul Gazprom.
Gazprom Neft a achiziționat NIS în 2008 într-o stare critică: activele de producție erau uzate sau distruse în timpul bombardamentelor NATO, cifrele de producție și rafinare erau în scădere, rețeaua de benzinării se afla într-o situație gravă, iar datoria companiei depășea un miliard de euro. Din cauza situației financiare precare a companiei, guvernul sârb a luat chiar în considerare închiderea rafinăriei.
În ciuda acestui fapt, interesul pentru achiziționarea NIS a fost exprimat de MOL (Ungaria), OMV (Austria), Hellenic (Grecia), Rompetrol (România) și PKN Orlen (Polonia).
După ce a achiziționat participația pentru 400 de milioane de euro, compania rusă s-a angajat să investească cel puțin 500 de milioane de euro în modernizarea rafinăriei și trecerea rapidă la producția de combustibil Euro-5. În practică, potrivit Kommersant, Gazprom Neft a investit o sumă de șapte ori mai ridicată, de peste 3,5 miliarde de euro.
Datoriile s-au înjumătățit, iar 98% din activele NIS, deținute anterior legal în afara controlului companiei, au fost returnate în proprietatea acesteia. În cele din urmă, în 2023, NIS - cel mai mare contribuabil al țării - și-a dublat cota din veniturile bugetare ale Serbiei la 15%, depășind 2 miliarde de euro.
La sfârșitul anului 2024, producția NIS s-a ridicat la 147 mii tone echivalent petrol (în creștere cu 24% mai mult decât în 2023), volumul de rafinare a fost de 3,62 milioane tone (cu 36% mai mult), iar EBITDA a fost de 44,4 miliarde dinari, sau 375 milioane euro (în creștere cu 327%).
În urma distribuirii gratuite de acțiuni către angajații și cetățenii companiei, fiecare al treilea rezident al Serbiei (peste 2 milioane) este acționar NIS și primește dividende.
