″În ceea ce privește impozitarea energiei electrice, România susține obiectivele de a face energia electrică mai accesibilă și de a încuraja electrificarea. Cu toate acestea, avem preocupări serioase în legătură cu articolul 18c, deoarece considerăm că aspectele fiscale ar trebui să fie abordate în cadrul fiscal adecvat al Uniunii Europene, în special prin Directiva privind impozitarea energiei, cu respectarea deplină a principiului unanimității. Din acest motiv, România susține eliminarea articolului 18c din această propunere și abordarea aspectelor fiscale prin procedură legislativă adecvată în domeniul fiscal.
VEZI MAI JOS LINK VIDEO
Rămânem angajați să colaborăm în mod constructiv pentru a ajunge la un acord care să reducă costurile energiei electrice, să sprijine competitivitatea și să respecte competențele naționale. De asemenea, suntem de acord cu o întâlnire în care să fie prezente și ministerele de finanțe, tocmai datorită evoluțiilor spectaculoase, din păcate, în mod negativ, a prețurilor la energie și la gaze naturale din ultima perioadă, și a găsi soluții reale cât mai repede, deoarece iarna bate la ușă″, a declarat ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, la reuniunea Consiliului Energie al Uniunii Europene de la Luxemburg.
Propunerea Comisiei stipulează la articolul 18c:
″1. Statele membre promovează utilizarea energiei electrice ca sursă de energie prin adoptarea unui cadru fiscal de sprijin.
2. Statele membre aplică o diferențiere fiscală în ceea ce privește accizele reglementate prin Directiva 2003/96/CE a Consiliului***, între energia electrică și gazele naturale, astfel încât energia electrică să fie impozitată la o cotă care nu este mai mare decât cea aplicată gazelor naturale, în conformitate cu principiul enunțat la alineatul (1). Comisia poate, la cererea temeinic justificată a unui stat membru, bazată pe circumstanțe naționale specifice – inclusiv având în vedere situația fiscală a statului membru respectiv –, să autorizeze statul membru în cauză, prin intermediul unui act de punere în aplicare, să amâne aplicarea primului paragraf până la un moment dat care să asigure un echilibru între circumstanțele naționale specifice vizate și necesitatea de a atinge obiectivele Uniunii în materie de electrificare.
3. Energia electrică furnizată întreprinderilor mari consumatoare de energie, astfel cum sunt definite la articolul 17 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2003/96/CE, se consideră că îndeplinește cerințele prevăzute la alineatul (4) al articolului respectiv″.
Articolul 17 din Directiva 2003/96/CE:

În România este respectat principiul dorit de Bruxelles în privința accizelor.
Astfel, acciza la electricitate este de 3,84 lei/MWh pentru cea utilizată în scopuri comerciale și de 7,68 lei/MWh pentru cea folosită în scopuri necomerciale.
La gaze, acciza este de 1,31 lei/GJ (4,71 lei/MWh) pentru scopuri comerciale și 2,46 lei/GJ (8,85 lei/MWh) pentru scopuri necomerciale.
Comisia Europeană a mai propus reformarea, dar și armonizarea la nivel de UE, a metodologiilor de stabilire a tarifelor de rețea la energie electrică, cele practicate de operatorii de transport și distribuție.
″România susține obiectivul general al acestei propuneri: reducerea costurilor la energie pentru gospodării și întreprinderi, și printr-o utilizare mai eficientă a rețelelor electrice și, respectiv, sprijinirea electrificării. În ceea ce privește tarifele de rețea, considerăm că principiile europene comune pot contribui la îmbunătățirea eficienței și transparenței. Cu toate acestea, rețele electrice diferă semnificativ de la un stat membru la altul, atât în ceea ce privește infrastructura, dar mai ales prin necesarul diferit de investiții. Din acest motiv, flexibilitatea națională este esențială.
Autoritățile naționale de reglementare ar trebui să păstreze marja de apreciere necesară pentru a adapta metodologiile tarifare la circumstanțele naționale. Avem, de asemenea, preocupări cu privire la armonizarea suplimentară a structurilor și metodologiei de tarifare prin acte delegate sau acte de punere în aplicare. Considerăm că o abordare bazată pe principii comune, combinată cu flexibilitatea autorităților naționale de reglementare, este cea mai adecvată în acest moment″, a mai spus Chisăliță.
Intervenția ministrului român al Energiei poate fi văzută AICI.






















