Efectul prețului de referință de pe bursa austriacă: statul va încasa cu 35% mai puțini bani de la Romgaz în 2018, deși compania va achita impozite pe producție mai mari cu 19%

Efectul prețului de referință de pe bursa austriacă: statul va încasa cu 35% mai puțini bani de la Romgaz în 2018, deși compania va achita impozite pe producție mai mari cu 19%
scris 23 iul 2018

Romgaz va achita statului român impozite pe producție în acest an mai mari cu 19% decât cele prognozate în bugetul companiei ca urmare a calculării redevenței petroliere la noul preț de referință de la hub-ul de la Baumgarten, Austria, stabilit în una februarie de Agenția de Reglementare a Resurselor Minerale (ANRM). În total însă, ca urmare a majorării impozitării pe producție, activitatea companiei va fi afectată, iar statul român va încasa de la Romgaz impozite totale și dividende cu 35% sub cele percepute în 2017.

Potrivit bugetului inițial pentru 2018, Romgaz ar fi trebuit să achite impozite în pe producție (în principal redevențe și impozitul pe venitul suplimentar din dereglementarea prețului gazelor) în valoare de 752 milioane lei. Potrivit noilor estimări, publicate în urmă cu 3 zile, suma crește cu 142 milioane lei sau 18,89%, la 893 milioane lei, din care cheltuieli cu redevențele în valoare de 384,9 milioane lei, impozitul pe venitul suplimentar - 497,4 milioane lei și impozitele pe teren, pe clădiri, totalitatea taxelor de autorizare, de licențe, de mediu - 7,9 milioane lei.

“La acest capitol de cheltuieli (impozite pe producție -n.r.) se înregistrează o creștere de 18,89% față de bugetul aprobat, ca urmare a calculării redevenței petroliere cu un preț având ca bază cotația medie din luna anterioară de la Central European Gas Hub de la Baumgarten, Austria, și a creșterii prețului mediu de livrare a gazelor naturale care stă la baza calculării impozitului pe venitul suplimentar (cauzat tocmai de valoarea mai ridicată a cheltuielilor cu redevența și impozitul pe veniturile suplimentare - n.r.)", se precizează într-un document Romgaz.

Paradoxal, la prima vedere, în acest an, deși a majorat impozitarea pe producție (prin noul preț de referință introdus), statul român va încasa o sumă de bani inferioară de la Romgaz decât cea din 2017.

Impozitarea producției va afecta, alături de o scădere estimată a producției, performanțele companiei, astfel că în loc să încaseze 326 de milioane de lei impozit pe profit, precum în 2017, statul român va încasa doar 242 milioane de lei.

În ceea ce privește dividendele, situația este și mai gravă pentru statul român, principal acționar al Romgaz, cu 70%: de la 1,35 miliarde lei încasate pentru anul 2017, acestea se vor reduce la 400 de milioane de lei în exercițiul financiar aferent lui 2018.

Rezultă că, în total, în 2018, statul român va încasa de la Romgaz, o sumă totală (impozite pe producție, impozit pe profit și dividende) de 1,53 miliarde lei, cu aproximativ 800 de milioane lei mai puțin decât în 2017, când a încasat 2,33 miliarde lei.

Calculele Romgaz sunt făcute la un nivel de distribuție a dividendelor de 50% din profit. Chiar dacă luăm în calcul procentul de anul trecut, de 90%, statul tot n-ar încasa dividende decât în valoare de 720 milioane lei. Astfel, suma totală ar ajunge la 1,85 miliarde lei, cu jumătate de miliard de lei sub cea din 2017.

Acesta ar putea fi unul din motivele pentru care formula de calcul a redevenței în cazul resurselor petroliere va fi modificată până la finalul anului, urmând a fi luat în calcul un preț de referință de pe piața autohtonă (bursele OPCOM și BRM). Declarația a fost făcută pentru Profit.ro de consilierul președintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Dorin Ursărescu.

Un alt motiv ar putea fi acela că noua formulă a condus și la majorarea prețului gazelor, impactul total al modificării prețului de referință din calcul redevenței fiind de 7,4 lei/MWh, aproximativ 75% din majorarea de preț din ultimul an, de la 67 lei/MWh în august 2017 la 77 lei/MWh pentru gazele cu livrare în august 2018.

Ursărescu a a explicat că și în varianta inițială, ANRM a luat în calcul utilizarea unui preț de referință de pe piața autohtonă, însă când a analizat tranzacțiile interne a realizat că acestea erau de dimensiuni reduse și că erau făcute doar de “doi operatori, OMV Petrom și Romgaz”.

“Cu alte cuvinte, beneficiarii formulei, trebuiau să ne ofere nouă variabilele pe baza cărora era construită formula”, a declarat Ursărescu, sugerând că un posibil conflict de interese a condus la decizia ANRM de a prefera cotația de pe bursa vieneză ca preț de referință în formula de calcul a redevenței.

În aceste condiții, în care chiar și încasările statului scad ca urmare a aplicării noii formule de calcul, iar prețurile gazelor (indirect și pentru populație) cresc, este bizar de ce guvernul a preferat această soluție. O explicație ar fi fost, până în acest an, aceea a fluxurilor de numerar, impozitele pe producție fiind achitate lunar, în timp ce dividendele sunt încasate abia în anul următor la buget.

Începând din acest an însă, a fost introdusă, printr-o lege adoptată recent, posibilitatea distribuirii trimestriale a dividendelor.

Printre cei mai mari beneficiari ai acestei legi este chiar Guvernul, care a planificat să ia anul acesta dividende de 3,6 miliarde de lei pentru anul trecut, dar ar putea obține și aproximativ 2 miliarde lei din dividendele de aproape 3 miliarde de lei la care estima că va avea acces abia în 2019. Banii în plus ar ajuta Guvernul să-și acopere cheltuielile prea mari și să se încadreze în ținta de deficit bugetar.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
romgaz
rezultate
profit
redevențe
preț de referință