De câteva luni, chestiunea nucleară otrăvește viețile europenilor, care întâmpină cele mai mari dificultăți în a se pune de acord pe această temă. Încălzirea globală și sfârșitul erei gazului rusesc ieftin, ca urmare a războiului din Ucraina, i-au convins să ia măsuri pentru a-și decarboniza economia, pentru a-și consolida independența energetică, dar și pentru a evita o creștere a prețurilor la gaze în vara anului 2022.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Se conturează două tabere, cea „antinucleară”, condusă de Germania, și cea pro centrale nucleare, în care Franța a preluat conduceream, arată o analiză Le Monde, preluată de Rador.
Luni, 19 iunie, miniștrii europeni ai energiei au petrecut din nou ore îndelungate discutând, fără a ajunge la un acord, reforma pieței de energie electrică, pe care Comisia Europeană a conceput-o pentru a limita volatilitatea prețurilor energiei electrice și a oferi investitorilor în energii cu emisii reduse de carbon un cadru legislativ clar.
Astăzi, gospodăriile și întreprinderile plătesc pentru kilowatt-oră prețul la care este produs acesta în ultima centrală convențională, adesea pe gaz, pusă în funcțiune pentru a satisface cererea.
De când Moscova a tăiat robinetul de gaz clienților europeni, aceștia din urmă au căutat un alt model care să permită consumatorilor să beneficieze de prețurile energiei produse pe pământul lor, fără a descuraja producătorii de energie.
„Un cadou imens pentru industria energetică nucleară franceză”
În acest context, Comisia propune contracte pe termen lung între consumatorul final și producătorul de energie electrică fără carbon sau între producător și stat, după caz, pentru a oferi un anumit grad de securitate ambelor părți. Dezbaterile se poticnesc pe „contractele la diferență” (contract for difference; CFD), datorită cărora statul garantează un preț fix producătorilor de energie electrică. În cadrul acestui mecanism, producătorul de energie electrică trebuie să ramburseze venitul realizat dacă prețul de piață este mai mare decât prețul garantat și primește compensații în cazul invers.
Executivul comunitar propune ca orice sprijin public pentru noi investiții în producția de energie electrică de-carbonizată – inclusiv cea nucleară – să se facă cu acest instrument. Pentru Franța, care și-ar putea îmbunătăți astfel energia nucleară fără a încălca legislația privind ajutorul de stat, acest lucru este fundamental. Fără un astfel de mecanism, ministrul francez de resort Agnès Pannier-Runacher anunță „dificultăți semnificative în ceea ce privește securitatea aprovizionării și capacitatea de a îndeplini obiectivele climatice”.
Pentru Berlin și aliații săi, Parisul nu poate să își finanțeze refacerea economiei în acest fel. Ministrul german al economiei și climei, Robert Habeck, se teme de „denaturarea pieței” pe care ar crea-o un asemenea avantaj al sectorului francez. Luxemburghezul Claude Turmes denunță un „cadou imens adus energiei nucleare franceze”.
Un alt punct de dispută: Comisia prevede că statul va rambursa consumatorilor – gospodăriilor și întreprinderilor – orice venit peste plafonul de preț. Berlinul cere mai multă flexibilitate. „Germania vrea în principal să plătească banii către întreprinderi. Dar acesta ar însemna ajutor de stat și necesită autorizație din partea Comisiei”, subliniază un diplomat european din tabăra pro-nucleară.De asemenea, Comisia intenționează să autorizeze statele să ajute financiar centralele electrice, la care s-ar putea apela ocazional, atunci când Bătrânul Continent va fi amenințat cu o lipsă de energie electrică. Polonia dorește ca acest sistem de excepții să se aplice temporar centralelor pe cărbune, de care este foarte dependentă. Franța este de acord, pe când Germania, Luxembourgul sau Austria se opun.
În ultimele zile, Franța a obținut satisfacție într-un alt dosar care are legătură cu problema nucleară. Pe 16 iunie, în cadrul unei întâlniri a ambasadorilor celor Douăzeci și șapte la Uniunea Europeană, după câteva săptămâni de negocieri dificile, Parisul a obținut o derogare de la directiva privind energiile regenerabile, care prevede că până în 2030, 42,5% din mixul energetic va proveni din turbine eoliene și panouri fotovoltaice.
Acord la nivel diplomatic
Dacă sunt supuse investițiilor pentru a-și reduce amprenta de carbon, fabricile de amoniac care funcționează cu hidrogen fosil nu vor fi luate în considerare pentru a calcula ponderea hidrogenului verde, produs din turbine solare și alte turbine eoliene: acest lucru lasă mai mult spațiu pentru hidrogenul produs din energie nucleară, iar acest lucru beneficiază în esență Franța.
Într-o declarație atașată directivei, Comisia se pregătește, de asemenea, să recunoască faptul că energia nucleară contribuie și la lupta împotriva încălzirii globale. În termeni concreți, „acest lucru angajează Comisia, aceasta va fi obligatorie în toate propunerile viitoare și în toate negocierile. Din punct de vedere politic, acest lucru este un reper pentru restul discuțiilor europene”. „Din punct de vedere politic, este important pentru Franța. Dar, în practică, nu schimbă mare lucru”, subliniază un înalt oficial european.
Din februarie, Franța a multiplicat inițiativele pentru a-și afirma punctele de vedere asupra energiei nucleare împotriva Germaniei și a prietenilor săi ai surselor regenerabile. A creat, printre altele, o „alianță nucleară” care reunește aproximativ cincisprezece țări europene, printre care Bulgaria, Croația, Ungaria, Finlanda, Polonia, Cehia, România, Slovacia, Slovenia și Suedia. Bătălia este departe de a se termina. Dar, dintre toate textele în discuție, cel privind reforma pieței de energie electrică este, fără îndoială, cel mai semnificativ pentru Paris.
