Estimările preliminare indică aproximativ 56 de miliarde de metri cubi de gaze existente în zăcământ și circa 130 de milioane de barili de condensat asociat.
Descoperirea ar putea sprijini planurile Egiptului de a-și crește rezervele de gaze și de a majora producția internă, a precizat grupul italian.
Producția locală de gaze a Egiptului a scăzut în ultimii ani, iar țara resimte în prezent efectele indirecte ale războiului cu Iranul, în special în sectorul energetic, deoarece depinde de importurile de combustibil, scrie News.ro.
Zăcământul descoperit de Eni se află la aproximativ 70 de kilometri de coastă, la o adâncime a apei de 95 de metri și la mai puțin de 10 kilometri de infrastructura existentă, ceea ce ar putea permite o dezvoltare rapidă a proiectului.
Sonda Denise W-1 a fost forată după un acord semnat în iulie 2025 cu autoritățile egiptene pentru prelungirea concesiunii Temsah cu încă 20 de ani.
Eni operează licența Denise Development cu o participație de 50%, alături de BP, operațiunile fiind realizate prin Petrobel, companie mixtă între Eni și compania petrolieră de stat a Egiptului, EGPC.
Anul trecut, compania italiană a reluat activitățile de foraj de explorare a petrolului într-o zonă offshore situată la nord-vest de Libia.
În 2024, Eni și gigantul britanic BP au redeschis proiectele de explorare în Libia, la un deceniu după ce forajele terestre fuseseră suspendate în 2014, odată cu izbucnirea războiului civil care a împărțit țara între două administrații rivale
