Potrivit datelor publice, 52,8% dintre voturile exprimate au fost pentru respingerea propunerii guvernului de a relua procesul de aderare la UE, în timp ce 47,2% au votat în favoarea reluării negocierilor. Diferența dintre cele două tabere a fost de aproximativ 9.500 de voturi.
Au fost exprimate în total 225.031 de voturi, ceea ce reprezintă o rată de participare la vot de 82,5%. Aceasta este cea mai mare rată de participare la vot înregistrată la orice alegeri din Islanda de la alegerile parlamentare din aprilie 2009, când a fost de 85,1%.
Guvernul de centru-stânga condus de premierul Kristrún Frostadóttir promisese organizarea unui referendum până în 2027, dar a devansat acest demers din cauza tensiunilor internaționale, inclusiv a amenințărilor președintelui american Donald Trump la adresa Groenlandei.
Cu toate acestea, dezbaterile din această țară insulară cu o populație de aproape 400.000 de locuitori s-au concentrat mai degrabă pe industria pescuitului decât pe problemele de securitate.
Deși face deja parte din piața unică a UE și din spațiul Schengen (fără controale la frontiere), aderarea la UE ar însemna pentru Islanda intrarea în uniunea vamală și, ulterior, adoptarea monedei euro.
Islanda a inițiat procesul de aderare la UE în 2009, în urma crizei financiare din 2008 și a prăbușirii sistemului său bancar.
Procedura de aderare era deja într-un stadiu avansat când, în 2013, a venit la putere un guvern eurosceptic care a suspendat negocierile.
Drepturile de pescuit reprezentau atunci cel mai mare obstacol – situație care rămâne neschimbată și astăzi.
Industria pescuitului și cea maritimă reprezintă aproape 40% din exporturile Islandei, iar mulți dintre cei care au votat ”Nu” s-au temut că ar putea ceda o parte din controlul asupra zonelor lor de pescuit extrem de profitabile în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului a UE.
Campania pentru referendum a alimentat dezbaterile privind locul Islandei în lume, a declarat Frostadottir după ce și-a exprimat votul în capitală, adăugând că guvernul său își va continua activitatea indiferent de rezultat.
Un vot favorabil nu ar fi însemnat o decizie definitivă privind aderarea la UE, ci un pas către un acord de aderare, care ar fi trebuit ulterior aprobat printr-un al doilea referendum.
În egală măsură, un vot negativ nu exclude posibilitatea ca Islanda să reia discuțiile în viitor.
Deși problemele economice au dominat campaniile pentru referendum, au fost abordate și chestiuni legate de securitate.
Islanda este membru fondator al NATO, dar nu dispune de forțe armate și se bazează pe aliații săi pentru apărare.
Țara a sprijinit Ucraina în timpul invaziei ruse la scară largă, iar oficialii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la intensificarea manevrelor maritime ale Rusiei în apropierea insulei.
