EXCLUSIV Falimentul Arelco Power, aprobat de creditori. Hidroelectrica cere tragerea la răspundere a șefilor, Axpo Energy vrea analiza actelor pe 2 ani, care s-ar putea încadra în noțiunea de "frauduloase"

EXCLUSIV Falimentul Arelco Power, aprobat de creditori. Hidroelectrica cere tragerea la răspundere a șefilor, Axpo Energy vrea analiza actelor pe 2 ani, care  s-ar putea încadra în noțiunea de "frauduloase"
scris 6 mai 2017

Adunarea creditorilor furnizorului de energie electrică Arelco Power, intrat în insolvență în februarie la cererea proprie, a aprobat propunerea administratorului judiciar de declanșare a procedurii falimentului companiei, pe motiv că nu există perspective de redresare a activității acesteia după pierderea licenței de furnizare, rămânând ca instanța să confirme decizia. Înainte de criza majoră de pe piața de energie din ianuarie anul acesta, Arelco Power era unul dintre cei mai mari jucători independenți din România, terminând anul trecut pe locul 12 în topul furnizorilor, cu o cotă de piață de 2,45% și cu un rulaj de peste 800 milioane lei.

"S-a aprobat propunerea administratorului judiciar, de trecere la procedura de faliment, deoarece debitoarea Arelco Power SRL nu este capabilă să susțină o activitate curentă profitabilă, astfel că menținerea în activitate a acesteia ar duce la pierderi în averea debitoarei în detrimentul creditorilor, cu votul a 62,06% din masa credală și votul a 74,17% din creditorii prezenți la prezenta adunare", se arată într-un document al administratorului judiciar, Trust Insolvency.

Trei dintre creditorii prezenți la ședință s-au opus intrării în faliment a Arelco Power, respectiv companiile de stat Hidroelectrica (cu o creanță de circa 11,3 milioane lei asupra Arelco Power) și Transelectrica (creanță de peste 20 milioane lei), precum și furnizorul de ultimă instanță E.ON Energie (1,76 milioane lei).

"Creditorul Hidroelectrica SA a votat împotrivă și a solicitat atragerea răspunderii organelor de conducere care se fac vinovate de starea de insolvență a debitoarei prin săvârșirea uneia din faptele prevăzute de art. 169 din Legea 85/2014", se menționează în document.

EXCLUSIV Piloții și stewardesele Tarom au asigurare de până la 200.000 dolari. Despăgubiri de 250.000 DST pentru moștenitori CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Piloții și stewardesele Tarom au asigurare de până la 200.000 dolari. Despăgubiri de 250.000 DST pentru moștenitori

Articol respectiv prevede că, la cererea administratorului judiciar, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte sau întregul pasiv al debitorului, fără să depășească prejudiciul aflat în legătură de cauzalitate cu fapta respectivă, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte: a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane; b) au făcut activități de producție, comerț sau prestări de servicii în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice; c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la iîncetarea de plăți; d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea; e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia; f) au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăți; g) în luna precedentă încetării plăților, au plătit sau au dispus să se plaăteasca cu preferință unui creditor, în dauna celorlalți creditori; h) orice altă faptă săvârșită cu intenție, care a contribuit la starea de insolvență a debitorului.

Alți trei creditori au cerut administratorului judiciar să analizeze mai în profunzime activitatea companiei și acțiunile conducerii acesteia.

"Creditorul Axpo Energy România SA solicită o analiză mai amănunțită a cauzelor care au dus la apariția stării de insolvență. Consideră oportun să se analizeze dacă organele de conducere și control ale debitoarei au acționat cu minim de prevedere și au încheiat contracte pe termen lung care să asigure derularea eficientă a activității. Se cere administratorului judiciar să analizeze actele întreprinse de debitoare în ultimii doi ani, care  s-ar putea încadra în noțiunea de acte frauduloase, conform art. 117 din Legea nr. 85/2014", arată sursa citată.

Potrivit legii, acte frauduloase, pasibile de a fi anulate de administratorul judiciar, pot fi: a) acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate în cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii; b) operatiuni în care prestația debitorului depășește vădit pe cea primită, efectuate în cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii; c) acte încheiate în cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenția tuturor părților implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile; d) acte de transfer de proprietate către un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau în folosul acestuia, efectuate în cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii, dacă suma pe care creditorul ar putea să o obțină în caz de faliment al debitorului este mai mică decât valoarea actului de transfer; e) constituirea unui drept de preferință pentru o creanță care era chirografară, în cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii de insolvență; f) plățile anticipate ale datoriilor, efectuate în cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii, dacă scadența lor fusese stabilită pentru o dată ulterioară deschiderii procedurii; g) actele de transfer sau asumarea de obligații efectuate de debitor într-o perioadă de 2 ani anteriori datei deschiderii procedurii, cu intenția de a ascunde/întârzia starea de insolvență ori de a frauda un creditor.

EXCLUSIV Fostul președinte CSA Daniel Tudor, obligat să demisioneze pentru incompatibilitate, cere ASF compensații de peste 3 milioane lei CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Fostul președinte CSA Daniel Tudor, obligat să demisioneze pentru incompatibilitate, cere ASF compensații de peste 3 milioane lei

Axpo Energy, controlată de elvețienii de la Axpo Group, are o creanță de 10,7 milioane lei asupra Arelco Power și este principalul concurent al companiei insolvente pe segmentul furnizorilor independenți de energie, cu o cotă de piață de 2,47% la finalul anului trecut.

Un alt creditor, Three Wings SRL din Galați, controlat de Radu Popoiu, cu o creanță de 728.000 lei, a solicitat o analiză a compensărilor realizate de Arelco Power în perioada premergătoare intrării în insolvență, iar italienii de la Edison Trading (1,93 milioane lei) au cerut "o analiză aprofundată a modelului de afaceri folosit de debitoare, prin care cantități importante de energie erau achiziționate de pe platforma PZU, fapt ce a expus imens Arelco Power fluctuațiilor de pe piața energiei electrice".

Cel mai mare creditor al Arelco Power este producătorul de aluminiu Alro Slatina, totodată cel mai mare consumator de energie din economie, cu o creanță de aproape 28 milioane lei.

Arelco Power a terminat anul trecut cu un profit net de 5,4 milioane lei și o cifră de afaceri de peste 804 milioane lei. După doar două luni însă, la finalul lunii februarie 2017, Arelco Power trecuse pe roșu, cu pierderi de aproape 62 milioane lei. După ce i-a fost retrasă în martie licența de furnizor de energie electrică de către ANRE, Arelco Power a rămas doar cu activitatea de furnizare de gaze naturale către clienți industriali, asigurând alimentarea a circa 60 de locuri de consum.

EXCLUSIV Sistemul bancar a făcut un profit net record de 1,2 miliarde de lei în primul trimestru CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Sistemul bancar a făcut un profit net record de 1,2 miliarde de lei în primul trimestru

Pe 27 ianuarie, Arelco Power a notificat ANRE că se află în incapacitate obiectivă de livrare a energiei electrice către consumatorii finali, date fiind condițiile și evoluțiile pe piața energiei electrice și a solicitat ca ANRE să asigure preluarea de către furnizorii de ultimă instanță (FUI) a locurilor de consum ale clienților săi finali, prin aplicarea prevederilor din Regulamentul de preluare de către furnizorii de ultimă instanță a locurilor de consum ale clienților finali care nu au asigurată furnizarea energiei electrice din nicio altă sursă.

Numai că, potrivit respectivului regulament, preluarea de către FUI a locurilor de consum ale clienților finali rămași fără furnizor, este posibilă doar în cazul suspendării, expirării sau retragerii licenței acelor furnizori. Din acest motiv, pentru ca clienții Arelco Power să poată fi preluați de FUI, ANRE a retras în februarie licența de furnizor de electricitate a Arelco Power, compania nemaiputând presta această activitate, care îi asigura peste 90% din cifra de afaceri. Compania a contestat în instanță retragerea licenței, însă fără succes.

După cum Profit.ro a scris în aprilie, administratorul judiciar a arătat, într-un alt document, că, la nivelul lunii ianuarie 2017, Arelco Power SRL avea contracte de vânzare de energie la un preț prestabilit, până la 60% din cantitatea prevăzută de aceste contracte fiind acoperită de contracte bilaterale de achiziție, iar restul urmând să fie achiziționat de pe piața pentru ziua următoare (PZU). Din cauza creșterilor masive de preț din luna respectivă, compania a fost nevoită să achite pe PZU până la 500 lei/MWh pe achiziții de energie, în condițiile în care contractele sale de vânzare prevedeau prețuri de cel mult 156 lei/MWh, ceea ce a dus la înregistrarea de pierderi și la consumarea rapidă a excedentului de numerar pe care societatea îl disponibilizase pentru creșterile de preț firești în perioadele de iarnă.

În plus, potrivit sursei citate, reglementările ANRE nu permit schimbarea prin voința părților a prețului stabilit în avans în contractele de trading de pe piața angro de energie. Nici prețurile din contractele de furnizare retail către clienții consumatori finali nu pot fi modificate, fiind asumate ca ferme.

DOCUMENT Fiscul îl așteaptă pe Sebastian Ghiță pentru a-i verifica averea. O lună l-a căutat acasă CITEȘTE ȘI DOCUMENT Fiscul îl așteaptă pe Sebastian Ghiță pentru a-i verifica averea. O lună l-a căutat acasă

"Arelco Power SRL a previzionat o creștere de până la 201 lei/MWh, însă avea resurse financiare proprii și împrumutate care să suporte prețuri de până la 250 lei/MWh, pentru o perioadă de până la 30 de zile. Însă creșterea prețurilor a fost mai mare, ajungând până la 500 lei/MWh, și s-a menținut pe o perioadă mai lungă de 30 de zile. Astfel că a fost depășită orice previziune realizată de către specialiștii Arelco Power, dar și de către cei din sectorul energetic. Această criză are la bază elemente care nu țin de controlul părților implicate, frigul prelungit și consumul foarte mare de energie electrică, scăderea debitelor râurilor interioare și a gradului de umplere în marile lacuri de acumulare, exportul de energie electrică și lipsa de concurență internă, intrarea în insolvență a altor participanți la piața de energie sau lipsa precum și suspendarea finanțărilor din partea băncilor, care au trecut în zona de atenție acest sector economic", se arată în documentul Trust Insolvency SPRL.

Arelco Power avea contracte de furnizare de electricitate cu o serie de clienți finali industriali majori, printre care Alro Slatina, cel mai mare consumator de energie din economia românească. De asemenea, la momentul survenirii crizei majorării prețurilor, era implicată în tranzacții cu jucători de top din piața angro. Acum, toți aceștia cer daune de la Arelco Power, după ce compania a anunțat că nu poate onora contractele. Astfel, până pe 24 martie, Arelco Power a primit solicitări de daune și penalități în sumă totală de aproape 68 milioane lei de la un număr de 16 companii, cele mai importante fiind cele ale Alro (peste 23 milioane lei), Energy Distribution (peste 10 milioane lei), Electrificare CFR SA (peste 6 milioane lei) și Hidroelectrica (peste 5 milioane lei). Dacă la finalul anului trecut Arelco Power înregistra capitaluri totale de aproape 45 milioane lei, la 28 februarie 2017 acestea deveniseră negative, de -17 milioane lei.

Cererea în creștere de energie electrică ca urmare a iernii friguroase, precum și reducerea producției au condus la o majorare a prețurilor pe piața spot până la nivelul de 650 lei/MWh în ianuarie, fapt ce a determinat mai mulți furnizori, printre care și Transenergo COM SA, cel de-al patrulea trader de energie din România, dar și KDF Energy a omului de afaceri George Brăiloiu, să solicite intrarea în insolvență. Acestea și-au estimat greșit necesarul de electricitate pentru această perioadă, precum și sumele necesare pentru a o achiziționa, fiind astfel forțate fie să cumpere, dacă-și permiteau, energia suplimentară de pe piața pentru ziua următoare a OPCOM, fie să solicite insolvența sau retragerea de pe piață.

Arelco Power este controlată de un offshore înregistrat în Cipru, Robledo Investments Limited, cu 95% din capital. Restul de 5% din părțile sociale se află în posesia lui Marius Robert Neagoe, fost șef al Direcției Juridice din cadrul Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) în perioada 2005-2006. Compania mai are operațiuni de trading de energie pe piețele din Ungaria și Serbia.

Dragnea reacționează la informațiile Profit.ro despre AGA de la Zentiva: ANAF și alte autorități să intervină! CITEȘTE ȘI Dragnea reacționează la informațiile Profit.ro despre AGA de la Zentiva: ANAF și alte autorități să intervină!

Neagoe a fost pus sub urmărire penală de către DNA în 2008 în dosarul privatizărilor strategice din energie, în care au fost condamnați foștii miniștri ai Economiei Codruț Sereș și Zsolt Nagy, însă în cele din urmă nu a fost trimis în judecată, calitatea sa în dosar fiind schimbată din inculpat în martor. Soția sa, Monalisa Neagoe, este judecător, fost membru CSM și fost președinte al Tribunalului București. În 2015 a fost propusă de PNL, fără succes, să-l înlocuiască pe Toni Greblă la Curtea Constituțională.

Potrivit declarației de avere a Monalisei Neagoe din 2016, în anul anterior, 2015, Marius Robert Neagoe a încasat de la Arelco Power suma totală de peste 600.000 lei (circa 50.000 lei pe lună), cu mențiunea "activitate profesională". În același document se menționează că asociatul Arelco Power avea acordat companiei un împrumut în sumă de 602.917 lei.

Compania a fost înființată în 2003, numele inițial al acesteia fiind Arelco Distribuție. Primul asociat unic a fost Roberto Mihai Axenie, care i-a cedat-o după doi ani, în 2005, cetățeanului german Cornelius Daniel Cristian Pop. În același an, Pop a cesionat 95% din Arelco Distribuție unei firme înregistrate în Hong Kong, Shanghai Power Company Limited, reprezentată de avocatul Ovidiu George Miheț, care în 2016 a fost numit director general al fabricii de material rulant de cale ferată Remarul 16 Februarie din Cluj.

Ulterior, în 2007, Cornelius Daniel Cristian Pop i-a cedat participația de 5% la Arelco Distribuție lui Marius Robert Neagoe, dar a rămas administrator unic al companiei, fiind în prezent, după intrarea în insolvență, administrator special. În 2012, numele acesteia a fost schimbat în Arelco Power, iar în 2014, Shanghai Power Company Limited a cedat pachetul de 95% din părțile sociale firmei cipriote Robledo Investments Limited.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
arelco power
hidroelectrica
transelectrica
axpo energy
alro slatina
anre
pret energie electrica
scumpire energie electrica