Proiectul este dezvoltat de joint-venture-ul RoPower Nuclear SA, deținut în proporții egale de compania de stat Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, și de firma privată Nova Power&Gas din grupul E-INFRA al antreprenorilor clujeni Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Banca americană de stat Exim Bank US, principala agențe de credit de export a Statelor Unite, s-a declarat foarte recent, de principiu, interesată de proiect și ia în considerare acordarea unui credit de până la 5,625 miliarde dolari, pe maxim 22 de ani, pentru finanțarea exporturilor SUA aferente proiectului nuclear SMR de la Doicești.
Exim Bank US nu și-a luat deocamdată niciun angajament în această privință și așteaptă să primească de la dezvoltatorul RoPower Nuclear SA o cerere oficială de creditare pentru achiziții de bunuri și servicii din Statele Unite.
Interesată de principiu, fără angajament ferm, s-a arătat și instituția de stat International Development Finance Corporation (DFC), care se autoprezintă drept ″brațul investițional internațional al Guvernului SUA″.
În cazul DFC ar fi vorba de o finanțare-hibrid, de până la 2 miliarde de dolari, care ar include și un împrumut, și preluarea unei participații de capital la dezvoltatorul RoPower Nuclear SA. Și DFC așteaptă o solicitare oficială de finanțare, aceasta neputând depăși 25% din totalul costurilor proiectului de la Doicești, potrivit reglementărilor agenției americane.
Atât în cazul Exim Bank US, cât și în cel al DFC, este vorba de reafirmarea recentă a interesului pentru centrala nucleară SMR de la Doicești. Ele s-au exprimat inițial în acest sens în urmă cu 3 ani.
Ambele structuri au ca misiune, printre altele, contracararea influenței globale a Chinei în sectoare economice strategice.
Premierul Ilie Bolojan s-a declarat, în februarie, mai degrabă sceptic față de proiect.
Adunarea generală a acționarilor companiei de stat Nuclearelectrica (SNN) aprobase cu o zi înainte, cu votul decisiv al Ministerului Energiei, decizia finală de investiție în proiect.
″Ieri, practic, conducerea Nuclearelectrica și cea a ministerului au constatat că s-a terminat o fază. A doua, s-a terminat un studiu de fezabilitate care arată că ar putea exista condiții în viitor pentru a se realiza această investiție. Asta ar însemna că, în perioada următoare, vor trebui identificate, dacă se vor identifica, surse financiare pentru a se realiza această investiție.
Din câte rețin, este o sumă destul de mare, care înseamnă 6-7 miliarde de dolari și, de asemenea, în planul de afaceri va trebui calculată formula prin care această energie, care s-ar produce, intră într-o zonă de consum. Ceea ce înseamnă că s-a anunțat, în fapt, închiderea acestei etape.
Etapa de investiții viitoare va trebui definitivată după ce se va găsi formula de finanțare. Având în vedere suma foarte mare de bani care trebuie acoperită, având în vedere complexitatea unor astfel de proiecte și faptul că sunt la început, estimarea mea este că n-o să vedem o investiție imediată. Astfel de investiții durează 5-6 ani de zile″, a declarat Bolojan, la Europa FM, răspunzând unei întrebări din partea unui ascultător.
Acesta întrebase dacă statul român va garanta un preț minim de vânzare a energiei ce va fi produsă eventual la Doicești, prin mecanismul contractelor pentru diferență (CfD), ″adică dacă prețul energiei scade, noi toți consumatorii vom suporta diferența aceasta, pentru a se asigura acest cost inițial estimat sau marje de profit″.
Ilie Bolojan a adăugat că România ar trebui să se concentreze pe proiectele de investiții de la centrala nucleară Cernavodă, de retehnologizare a unității 1, estimată la peste 3,5 miliarde euro, și de construire a unităților 3 și 4, de circa 7 miliarde euro.
″Din punctul meu de vedere, având experiența anilor trecuți, investiția pe care o avem în curs, de modernizare a reactorului 1 de la Cernavodă și de extindere cu două noi reactoare, este o investiție care se bazează pe o tehnologie pe care am operat-o ani de zile, care este în piață și unde există astăzi surse de finanțare, care ne fac să credem că acest proiect pe nuclear, care e o sursă bună de energie pentru România în anii următori, e mai fezabil decât această investiție de tip nou″, a conchis premierul.
România va plăti un singur mini-reactor (Small Modular Reactor – SMR), de 77 MW, dintre cele 6 preconizate a fi instalate la Doicești în cadrul proiectului construirii acolo a unei centrale nucleare de 462 MW, cu tehnologia SMR a companiei americane NuScale, iar restul de 5 - doar după ce se va dovedi că primul funcționează corespunzător.
Aceasta a fost condiția-cheie de luare a deciziei finale de investiție în proiect, anunțată în avans, încă din ianuarie, de ministrul Energiei, Bogdan Ivan. Asta a atras nume mari de pe Wall Street în acționariatul NuScale.
Anunțul fusese făcut de ministru în ianuarie, după ce a participat Forumul Economic Mondial de la Davos, unde a avut convorbiri cu mai mulți oficiali ai Administrației Federale Trump de la Washington, inclusiv cu secretarul pentru Energie al SUA, Chris Wright. Statul american a subvenționat cu sute de milioane de dolari dezvoltarea tehnologiei SMR a NuScale.
″La nivelul RPN, în cadrul studiului de fezabilitate au fost analizate 4 scenarii, dintre acestea, scenariul recomandat de RPN este scenariul A1.3, scenariu care permite o repartizare mai echilibrată a riscurilor în cadrul proiectului. Inițial, vor fi disponibili doar 77 MWe (brut), până cand primul NPM (Nuclear Power Module – n.r.) demonstrează că funcționează conform design-ului, iar restul modulelor vor fi achiziționate și puse în funcțiune.
Astfel, scenariul A1.3 prevede oricare dintre cele două variante: (i) numai primul modul tip NPM va fi achiziționat de RoPower, iar restul de 5 vor fi în responsabilitatea NuScale și vor fi plătite de RoPower numai după ce primul NPM va fi pe deplin operațional, sau (ii) RoPower va achiziționa toate cele 6 module, dar cu obligația ca NuScale să ramburseze integral costurile celor 5 module, dacă primul NPM nu va funcționa conform proiectului. (...)
RoPower recomandă adoptarea unei decizii de investiție condiționată, în linie cu lista de condiții (...), dintre care cea mai importantă fiind angajamentul NuScale pentru una dintre cele două opțiuni (i) sau (ii) de mai sus privind modulele 2-6″, se arăta într-un document oficial analizat de Profit.ro.
Potrivit sursei citate, data de începere a operării comerciale pentru primul modul tip NPM ar urma să fie iulie 2033, iar pentru întreaga centrală de 462 MW - decembrie 2034, depinzând de acordurile comerciale pentru achiziția celorlalte 5 module NPM.
″În anticiparea unei decizii favorabile de investiție și până la finalizarea contractelor, determinării bugetului/calendarului aferente etapei pre-EPC (etapa 3), la nivelul RPN a fost identificată o listă de activități necesare, care urmează a fi desfășurate în următoarea perioadă (estimativ, până în luna mai 2026).
Menționăm că, dintre aceste activități, unele vin în sprijinul îndeplinirii condițiilor aprobate la nivelul RPN, inclusiv unele măsuri de prevenire, monitorizare și mitigare a riscurilor potențial derivate din situația existentă privind emanarea gazelor naturale identificate în zonă (pe amplasamentul adiacent - Soceram), în conformitate cu cerințele autorităților competente și cu bunele practici aplicabile proiectelor nucleare.
Misiunea AIEA din luna mai 2025 a confirmat că metodologia utilizată în derularea studiilor de proiect este în acord cu standardele internaționale și că, în continuare, nu se aplică criterii de excludere, inclusiv pentru hazardul legat de prezența gazelor naturale, condiționat de implementarea rezultatelor studiilor″, scria în document.
Presa a mai relatat despre situație.
Bugetul aferent acestor activități este estimat la 6 milioane dolari și se propune finanțarea acestuia din soldul neutilizat al împrumutului acordat de SNN către RPN, în valoare de circa 14 milioane dolari la 31.12.2025, urmând ca diferența să fie folosită pentru acoperirea cheltuielilor operaționale și diminuarea deficitului înregistrat la nivelul companiei.
″RPN va continua în paralel demersurile privind accesarea de noi surse de finanțare/atragerea de noi investitori″, după ce Ministerul Energiei a respins a doua oară la rând intrarea ca acționar a fondului de investiții DSPE Beta Private Equity Fund, controlat de DS Private Equity Co. Ltd (DSPE) din Coreea de Sud, în RoPower Nuclear SA
Acolo se mai arată că, în baza deciziei de investiție și a activităților/livrabilelor ce vor rezulta din etapa premergătoare pre-EPC (etapa 3), se va determina bugetul, lista contractorilor, arhitectura contractuală, detaliile de finanțare, precum și graficul detaliat al etapei urmatoare, prin raportare la evoluția tehnologică a reactoarelor modulare mici (SMR).
″Astfel, în perioada ce urmează (estimativ mai 2026), vom supune aprobării Adunării Generale a Acționarilor propuneri cu privire la inițierea efectivă a fazei pre-EPC (etapa 3) și implicit a aprobării bugetului, strategiei de finanțare, încheierii contractelor și alte activități specifice acestei etape, pentru care estimăm la acest moment o durată de aprovimativ 15 luni, iar bugetul prevăzut este de aproximativ 600 milioane dolari″, se mai afirma în document.
Principalele contracte care ar trebui încheiate in faza pre-EPC (etapa 3) sunt:
- Contractul pre-EPC, pentru a asigura continuitatea dezvoltării Proiectului existent și pentru a minimiza riscurile tehnice și de interfață;
- Prelungirea Acordului de Licență Tehnologică („TLA”) cu NuScale, pentru a asigura accesul neîntrerupt la tehnologia licențiată, asistență tehnică și informațiile de proiectare proprietare;
- Contracte de evaluare a impactului asupra mediului („EIA”): activitățile EIA vor contnua valorificând experiența și cunoștințele acumulate cu privire la proiect și cadrul de reglementare local;
- Continuarea contractului de servicii de autorizare va asigura continuitatea angajamentului de reglementare și a strategiei de autorizare;
- Contractul de lucrări geotehnice, în sprijinul caracterizării în detaliu a amplasamentului;
- Contract de evaluare a riscurilor: pentru a asigura coerența cu evaluările tehnice și ipotezele anterioare.
Documentul nu includea o estimare a costurilor totale ale proiectului. Asta deși finalizarea studiului de fezabilitate a avut drept rezultat o astfel de estimare, de tipul AACE Clasa 3, care își asumă, ca acuratețe, o marjă de subestimare a costului real final de 20% și una de supraestimare de 30%.
Una mai veche a Ministerul Energiei de la București prevedea că investiția ar avea nevoie de un buget de 4,9 miliarde de euro.
Nu este limpede deocamdată dacă energia produsă de centrala nucleară de la Doicești, dacă va fi construită, va fi injectată în sistemul energetic național sau va fi livrată direct pentru consumul unuia sau mai multor clienți industriali, în modul Behind-the-Meter. Aceștia ar putea fi din industria siderurgică și/sau din cea a centrelor de date pentru AI.
