Guvernul își repară în Parlament propria "reparație defectă" la legea PSD care risca să îngroape financiar Hidroelectrica și să scumpească energia

Guvernul își repară în Parlament propria "reparație defectă" la legea PSD care risca să îngroape financiar Hidroelectrica și să scumpească energia
scris 5 feb 2021

Anul trecut, Parlamentul a modificat Legea apelor la inițiativa PSD, obligând inclusiv compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, să își instaleze echipamente de măsurare a apei utilizate în hidrocentrale, în caz contrar urmând să plătească taxa pe apă la contravaloarea debitului maxim autorizat, ceea ce i-ar fi majorat acest cost cu peste 600 milioane lei pe an. Pe 30 decembrie 2020, Guvernul PNL Cîțu a modificat prin OUG această prevedere, însă într-o modalitate defectuoasă, care nu rezolva problema companiei. Acum, ministrul liberal al Energiei încearcă în Parlament să repare "reparația defectă" a propriului Guvern. 

Modificarea introdusă de PSD în Legea apelor, aflată în vigoare, prevede că, dacă în termen de 6 luni de la semnarea abonamentului de utilizare/exploatare de apă cu Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), beneficiarul nu montează echipamente de măsură a cantităților de apă utilizate/evacuate, ANAR are dreptul de a instala echipamente de măsură și control pe cheltuiala sa, urmând ca respectivul cost să fie recuperat prin adăugarea contravalorii la factura către utilizator, iar utilizatorul trebuie să asigure accesul și toate condițiile necesare reprezentanților ANAR în acest sens, în caz contrar urmând să plătească contravaloarea aferentă debitului maxim autorizat.

În nota de fundamentare a ordonanței de urgență a Guvernului Cîțu, intrată în vigoare de Revelion, se arăta că aplicarea acestei prevederi poate avea un impact financiar major asupra costurilor cu apa uzinată ale utilizatorilor din domeniul energetic, în cazul Hidroelectrica acesta fiind estimat la peste 600 milioane lei pe an. Mai mult, Guvernul nota că, potrivit normelor în vigoare, toate echipamentele de măsurare în baza cărora se percep taxe trebuie supuse controlului metrologic, iar în lista oficială a celor care se supun acestui control se regăsesc doar contoare de apă pentru conducte cu diametrul de până la 200 mm.

ULTIMA ORĂ România introduce obligația prezentării unui test negativ SARS-CoV-2 pentru toate persoanele care sosesc din țările cu risc epidemiologic ridicat CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ România introduce obligația prezentării unui test negativ SARS-CoV-2 pentru toate persoanele care sosesc din țările cu risc epidemiologic ridicat

"În cazul centralelor hidroelectrice aflate în gestiunea Hidroelectrica SA, diametrul conductelor prin care se tranzitează apa către turbinele aferente centralelor au valori mai mari de 1.000 mm, cele mai mici diametre existând doar în cazul unor microhidrocentrale, respectiv de 400 mm. Ca urmare a reglementărilor legale prezentate mai sus, precum și a faptului că metodele de măsurare a debitului uzinat sunt metode indirecte, pentru centralele de mare capacitate, până la data prezentei, nu există actualmente posibilitatea tehnică de a instala echipamente de măsură și control metrologate legal (...), întrucât nu există debitmetre metrologate legal la dimensiunile conductelor aferente respectivelor centrale. Aplicarea prevederilor (...) în această formă poate determina un impact financiar major la nivelul sectorului energetic. În acest context, apreciem că se impune găsirea unei soluții alternative optime din punct de vedere al resurselor tehnice disponibile, raportat la impactul financiar asupra operatorilor economici din sectorul energetic", se afirma în nota de fundamentare a OUG-ului.

Soluția legiferată prin OUG a introdus astfel în lege excepția potrivit căreia "în cazul inexistenței/imposibilității tehnice dovedite de montare a aparatelor de măsură pentru debite sau volum, se aplică metode indirecte de contorizare, prin raportarea debitului maxim autorizat la timpul efectiv de utilizare pentru producția de energie electrică, utilizatorul având obligația comunicării datelor generate de aparate conforme de măsură a timpului de utilizare".

Numai că, ulterior, s-a constatat că și această variantă împovărează financiar semnificativ Hidroelectrica.

Wargha Enayati, fondatorul Regina Maria, a inaugurat Enayati Medical City, investiție de 60 milioane euro CITEȘTE ȘI Wargha Enayati, fondatorul Regina Maria, a inaugurat Enayati Medical City, investiție de 60 milioane euro

Astfel că acum, în calitate de senator, ministrul PNL al Energiei Virgil Popescu (a cărui semnătură nu apare pe OUG-ul din decembrie 2020), alături de colegul său liberal George Scarlat, a introdus în Senat un amendament "reparator" la Legea de aprobare a Ordonanței "defecte". Amendamentul stipulează că, prin excepție, "la operatorii producători de energie electrică care nu au montate echipamente de măsură a volumelor de apă și funcționarea instalațiilor de captare/evacuare a fost acceptată în aceste condiții prin autorizația de gospodărire a apelor, volumele de apă uzinate pentru fiecare unitate de producție se vor calcula în raport cu cantitatea de energie produsă".

Cei doi argumentează că Hidroelectrica, care din motive tehnice obiective în afara controlului său și comunicate deja autorităților în domeniu nu poate monta aparate de măsură pentru debite sau volum, este obligată în urma legii PSD să suporte un cost cu apa utilizată aferent debitului maxim autorizat în pofida oricăror principii de echitate și proporționalitate, fiind astfel obligată să suporte costul utilizării unor cantități de apă neutilizate în fapt.

"Costurile cu apa uzinată de Hidroelectrica SA vor ajunge la aproximativ 522 milioane lei pe an (în ipoteza calculării volumului de apă ca fiind timpul de funcționare înmulțit cu debitul maxim autorizat), respectiv 998 milioane (dacă s-ar calcula volumul ca fiind debitul maxim autorizat pe Hidroelectrica SA cu 365 x 24 ore X 3.600 secunde), estimarea pe anul 2021 a costului volumului apei uzinate conform decontării actuale fiind de 365 milioane lei. Aplicarea prevederilor legale în forma actuală va conduce la închiderea multor hidrocentralele existente ca urmare a nerentabilității acestora în acest nou context (cu efecte precum scădere capacitate instalată, concediere personal etc). Cele mai afectate sunt hidrocentralele pe firul apei de cădere mica (sub 50 m). Subliniem faptul că Hidroelectrica produce anual între 3 și 4 TWh energie electrică (peste 5% din consumul de energie electrică la nivel național) în hidrocentralede capacitate relativ redusă pe firul apei, pe cursurile de apă interioare", mai afirmă cei doi autori ai amendamentului.

Banca Națională a României poate împrumuta până la 4,5 miliarde euro de la Banca Centrală Europeană. BCE prelungește acordul cu BNR pentru furnizarea de lichiditate în euro până în martie 2022 CITEȘTE ȘI Banca Națională a României poate împrumuta până la 4,5 miliarde euro de la Banca Centrală Europeană. BCE prelungește acordul cu BNR pentru furnizarea de lichiditate în euro până în martie 2022

Taxa pe apă percepută de ANAR era o problemă pentru Hidroelectrica și înainte de legea PSD. În 2019, Ministerul Mediului intenționa să majoreze cu 23% această taxă, denumită contribuție specifică de gospodărire a resurselor de apă, ceea ce ar fi constituit o lovitură puternică pentru Hidroelectrica, dar și pentru alți mari producători de energie ce consumă cantități semnificative de apă în procesele lor de producție, cum ar fi Nuclearelectrica sau Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara. În cele din urmă s-a renunțat la majorare.

Chiar și așa, producătoriid de energie se plâng de ani buni că și actualul nivel al contribuțiilor, stabilit în 2010, este exagerat. În 2010, contribuțiile pentru hidrocentrale au crescut de peste 4 ori, de la 0,26 la 1,1 lei/mia de metri cubi de apă. Contribuțiile ca atare au fost impuse prin OUG nr. 107/2002, care a preluat în legislația națională Directiva europeană nr. 60/2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei.

În 2017, în urma unei investigații, Consiliul Concurenței a sintetizat plângerile și solicitările producătorilor de energie față de contribuțiile specifice de gospodărire a resurselor de apă încasate de ANAR.

"Majorarea bruscă și semnificativă a contribuțiilor pentru apa uzinată la sfârșitul anului 2010, în mijlocul unei crize economice (care ar fi necesitat adoptarea de măsuri anticiclice, de reducere a sarcinilor publice), fără luarea în considerare a situației economice reale a utilizatorilor de apă deja grevați de alte sarcini legale (cedarea unei părți importante a producției la un preț reglementat), a fost una dintre cauzele ce au pus în dificultate funcționarea producătorilor de energie electrică și implicit desfășurarea normală a vieții economice în România în perioada 2011-2016", a concluzionat atunci Consiliul Concurenței. 

viewscnt
Afla mai multe despre
taxa pe apa hidroelectrica
contributie specifica de gospodarire a apelor anar
taxa anar hidrocentrale
hidroelectrica costuri apa uzinata
pret energie
scumpire energie