Grupul maghiar MOL, care deține 238 de benzinării și în România, intenționează ca până în 2026 să poată decide singur de unde să importe țiței și să renunțe la dependența de petrolul rusesc, pentru aceasta fiind necesară o investiție de jumătate de miliard de dolari în modificarea tehnologică a rafinăriilor sale, construite pentru a rafina țiței rusesc transportat prin oleoductul Prietenia.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
“Grupul MOL respectă toate sancțiunile UE și își propune să consolideze suveranitatea energetică a regiunii. Deoarece rafinăriile noastre au fost concepute inițial pentru a procesa țiței rusesc, am început să ne diversificăm portofoliul de țiței în urmă cu 10 ani”, a declarat Gabriel Szabó, vicepreședintele executiv responsabil cu Downstream al grupului MOL, răspunzând unei întrebări adresate de Profit.ro.
Pentru ca rafinăriile MOL să poată procesa și alte blenduri de petrol este însă nevoie de o investiție considerabilă, de jumătate de miliard de dolari.
“Este nevoie să investim aproximativ 500 de milioane de dolari pentru pregătirea activelor, pentru că țițeiul pe care îl vom transporta maritim (și nu prin oleoductul Prietenia - n.r.) ar putea avea caracteristici diferite de cele ale petrolului rusesc. Aceasta înseamnă că fără investiții nu am putea procesa la capacitatea pe care o făceam înainte. Până la sfârșitul anului 2026, vom putea decide de unde importăm petrol. Și vom putea lucra la capacitate maximă”, a precizat Szabó.
Suma nu conține însă nici eventualul cost suplimentar de transport, nici diferențialul de preț dintre alte tipuri de țiței și Ural. De la impunerea de sancțiuni de către UE în urma declanșării războiului din Ucraina, Ural-ul se tranzacționează la un discount față de Brent, țițeiul de referință de pe piața eurpeană.
Creșterea costului cu achiziția ar putea să nu fie atât de ridicată, guvernul maghiar impozitând în prezent cu 95% diferențialul de preț dintre Brent și Ural care depășește valoarea de 7,5 dolari/baril. În ultimul trimestru al anului trecut diferențialul de preț dintre cele 2 blend-uri a fost de 10 dolari/baril.
Printr-un proces similar va trece și MOL după ce va renunța la procesarea țițeiului primit prin conducta Prietenia. În plus, costuri suplimentare vor veni probabil și din partea infrastructurii de transport, Croația, care deține cel mai apropiat terminal maritim, anunțându-și deja intenția de a majora tarifele de transport.
“Rafinăriile noastre trebuie să fie 100% flexibile în procesarea diferitelor tipuri de petrol. Prin urmare, cu mult înainte de izbucnirea războiului (din Ucraina -n.r.), am făcut eforturi foarte serioase pentru a ne reduce dependența: din 2014 am cheltuit un total de 170 de milioane de dolari pe investiții în Ungaria, iar acum rafinăria Dunărea este capabilă să proceseze 35% din țiței din surse alternative. În Slovacia, am testat cu succes blend-uri alternative de țiței în ultimii 2 ani și am crescut semnificativ rata de procesare a acestora pentru a continua să furnizăm combustibil pe piețele din Cehia, Austria și Polonia”, a explicat Szabó.
Demersul MOL va fi însă îngreunat de intervenționismul propriului guvern, care recent a amenințat că va lua măsuri pentru reducerea prețului carburanților, după o analiză care va fi realizată de Oficiul central de statistică (KSH) aspra prețurilor medii în regiune.
Astfel, nu numai că va trebui să investească jumătate de miliard de dolari în rafinării și să suporte prețuri mai mari de achiziție și transport, dar va trebi să facă față și presiunilor populiste de scădere a prețurilor pe piața internă, cu care s-a mai confruntat și în ultimii ani.
Grupul MOL controlează trei rafinării și două unități petrochimice la nivelul managementului integrat al lanțului de aprovizionare în Ungaria, Slovacia și Croația.
