Președintele ales al României, independentul Nicușor Dan, a înregistrat cel mai slab rezultat din turul 2 al alegerilor prezidențiale în Gorj, ″județul lignitului″, unde principalul angajator este compania de stat Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare operator de mine și producător de energie electrică pe bază cărbune din țară. El a pierdut scrutinul și în ″județul huilei″ Hunedoara, fieful Complexului Energetic Valea Jiului.
Contracandidatul său de la AUR, George Simion, a obținut în Gorj 61,48% din voturi, față de procentul de 38,52% al lui Nicușor Dan, conform datelor analizate de Profit.ro.
În orașele Rovinari și Turceni din județ, unde funcționează cele mai importante termocentrale ale CEO, Simion a repurtat victorii și mai categorice, cu 74,22%, respectiv 66,2% din voturi. În localitatea Ișalnița din Dolj, care găzduiește termocentrala omonimă a Complexului, candidatul AUR a avut 53% din sufragii.
Noul președinte a pierdut alegerile și în județul Hunedoara, unde funcționează Complexul Energetic Valea Jiului (CEVJ), George Simion luând per total 53,57% din voturi. Scorul lui Simion în principalele localități minier-energetice din județ: Petroșani (52,3%), Lupeni (60,3%), Petrila (66,12%), Uricani (61,8%), Vulcan (ce include Paroșeni, 64,42%), Aninoasa (72,53%), Vețel (ce include Mintia, 61,32%).
Aspectul a fost evidențiat inclusiv de presa străină. Într-un reportaj realizat în Valea Jiului și publicat înainte de alegeri, publicația catolică franceză La Croix remarca faptul că muncitorii de acolo ″sunt tentați de extrema dreaptă″, care le-a promis menținerea activității de extracție a cărbunelui.
Rezultatul nu ar trebui să fie o surpriză. Oficiali ai Comisiei Europeni avertizau încă din urmă cu aproape 7 ani că regiunile carbonifere din Europa aflate în declin economic ca urmare a închiderii minelor de cărbune și a termocentralelor alimentate de acestea, din cauza politicilor energetice și de mediu ale UE care vizează decarbonizarea economiei ca formă de combatere a schimbărilor climatice, ajung adesea sub influența unor mișcări politice "extremiste", aceasta fiind o provocare care trebuie abordată prin promovarea de politici de dezvoltare a respectivelor regiuni.
În Statele Unite, locuitorii regiunilor dependente de industria carboniferă, din state precum West Virginia, Wyoming sau Pennsylvania, au votat în proporție covârșitoare cu Donald Trump la alegerile prezidențiale, atât în 2016, cât și în 2024.
Chiar înainte de alegerile de duminică, George Simion de la AUR a discutat cu un sindicat din Complexul Energetic Oltenia despre renunțarea la planul de restructurare al companiei de stat și la parteneriatul cu OMV Petrom pentru construirea de parcuri fotovoltaice.
Pe de altă parte, programul electoral ″România Onestă″ al lui Nicușor Dan include o idee vehiculată de multiple ori, sub diferite guvernări, în ultimul circa un sfert de secol, de la ″spargerea″ instituțională a fostului colos energetic de stat RENEL.
″Crearea unui Campion Național Strategic. O companie de importanță regională, capabilă să asigure securitatea energetică a României, să furnizeze energie la prețuri competitive și predictibile și să susțină investiții mari pe termen lung (ex. centre de date)″, scrie în documentul citat.
Este vorba, în esență, de înființarea unuia sau mai multor ″campioni″ energetici naționali, prin fuziuni între companiile de stat producătoare de energie electrică cu tehnologii de generare diferite (hidro, nuclear, gaze, cărbune, regenerabil). O eventuală fuziune între producători de energie cu costuri de generare diferite, care dețin cumulat cotă de piață mare, cum sunt companiile energetice de stat, ar permite ofertarea de către acestea a unui preț unic mai mic, problema fiind însă că, în acest fel, producătorii mai ieftini i-ar subvenționa pe cei mai costisitori – în cazul de față, cei pe lignit și huilă.
Renegocierea de către România cu Comisia Europeană a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) include și amânarea închiderii termocentralelor pe lignit ale Complexului Energetic Oltenia, a anunțat recent ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Marcel Boloș.
Investițiile CEO în unități de producție de noi, reprezentând 2 centrale pe gaze naturale de 1.325 MW în total și 8 parcuri fotovoltaice ce însumează 690 MW, la care se adaugă retehnologizarea unei hidrocentrale de 10 MW, sunt extrem de întârziate față de program. Centralele solare ar fi trebuit puse în funcțiune în iunie 2024, iar grupurile pe gaze au ca termen de finalizare iunie 2026.
Cu totul, planul de restructurare are ca termen limită de implementare sfârșitul lui 2026. Însă cele mai recente estimări ale CEO arată că centralele pe gaze ar putea fi puse în funcțiune abia în martie și iulie 2028, iar parcurile fotovoltaice – în iunie și noiembrie 2026.
La Complexul Energetic Valea Jiului este în derulare un ajutor de stat în valoare de 3,9 miliarde de lei, aprobat de Comisia Europeană, pentru implementarea etapizată a planului de închidere a exploatărilor miniere în perioada 2025 – 2032.
Bugetul rectificat de venituri și cheltuieli pe 2024 al Complexului Energetic Valea Jiului, aprobat în octombrie anul trecut, prevede pierderi de circa 55,8 milioane lei, cu venituri de 710,6 milioane lei și cheltuieli de 766,4 milioane lei. Efectivul de personal prognozat pentru finalul lui 2024 era de aproape 2.400 de persoane. În martie anul acesta, conducerea companiei de stat a hotărât eliminarea unei treimi din totalul funcțiilor de conducere, precum și reducerea cu 20% a cheltuielilor.
