Studiul ″Winter Outlook 2025-2026″, întocmit înainte de fiecare sezon rece, se bazează pe informații și analize anticipative provenite de la operatorii naționali, precum și pe modelare pan-europeană. Documentul vizează perspectiva de funcționare la iarnă a tuturor sistemele energetice naționale din țările membre ENTSO-E.
În document se precizează că simulările pe care se bazează acesta au la bază premisa că România va închide, de la 1 ianuarie 2026, capacități de producție pe bază de lignit cu putere instalată cumulată de circa 1.700 MW.
Autoritățile de la București au anunțat că, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, se vor închide termocentrale de numai 1.045 MW până la finalul anului, nu de 1.755 MW, cum este prevăzut în PNRR și în Planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, însă draftul de act normativ care schimbă în acest sens legislația în vigoare nu a fost încă adoptat.
″(...) presupoziția potrivit căreia creșterea producției de energie eoliană ar putea compensa reducerea contribuției capacităților pe lignit nu este sprijinită de datele istorice din România. În ultimii ani, producția de energie din vânt a României a înregistrat un trend descrescător anual de aproximativ 1 TWh (1 milion MWh – n.r.), pentru aceeași capacitate instalată (în jur de 3.000 MW – n.r.), în principal din cauza schimbării climei și a condițiilor structurale de vânt, având în vedere că nu au fost impuse restricții de funcționare la nivel de sistem. În consecință, viitoarea producție de energie eoliană din iarna 2025-2026 este incertă și ar putea să nu reprezinte o sursă de energie de încredere, care să atenueze riscurile de adecvanță″, se spune în studiu.
Termenul tehnic ″adecvanță″ înseamnă "capacitatea sistemului electroenergetic de a satisface în permanență cererile de putere și energie ale consumatorilor, luând în considerare ieșirile din funcțiune ale elementelor sistemului, atât cele programate, cât și cele rezonabil de așteptat a se produce neprogramat".
În studiul ENTSO-E se mai arată că analiza efectuată a confirmat îngrijorările Transelectrica privitoare la creșterea dependenței de importuri a sistemului energetic al României, în special în condiții meteorologice extreme sau în perioade cu cerere mare, coroborate cu o disponibilitate scăzută a producției de energie regenerabilă.
″Mai mult, rezultatele arată că, în condiții de deficit mare, sistemul se află la limită, confruntându-se cu riscul de epuizare a rezervelor în unele ore critice″, scrie în document.
ENTSO-E atrage atenția că rezultatele simulărilor trebuie tratate cu prudență, deoarece acestea pot supraestima flexibilitatea generală a sistemului, disponibilitatea importurilor de energie electrică și stocurile de gaze, subestimând astfel provocările legate de adecvanță
care ar rezulta în urma scoaterii de producție a termocentralelor pe lignit.
Din cauza complexității modelului la nivel european, simulările nu au inclus constrângeri operaționale specifice legate de hidrocentrale (cum ar fi limitările săptămânale ale acumulărilor) sau unități termo (timp de pornire, timp minim de funcționare și timp minim de nefuncționare), presupunând astfel o flexibilitate supraestimată a capacității existente în compensarea dezafectării celei pe bază de lignit.
″Efectul unei astfel de simplificări a modelului poate duce la o reducere progresivă a rezervelor de apă sau de gaze după 1 ianuarie 2026, pentru a acoperi deficitul″, punctează studiul.
Istoricul operațional a demonstrat că, în timpul vârfurilor de sarcină din serile de iarnă, fără producție fotovoltaică și eoliană și în condiții de frig, problema adecvanței se extinde la nivel regional și chiar la nivel de UE, indisponibilizând resurse de generare în întreaga regiune, întrucât fiecare operator național de transport și sistem păstrează aceste resurse pentru acoperirea consumului în propriul sistem, astfel că, în ciuda capacității de interconectare disponibile, importurile de energie au un grad ridicat de incertitudine.
″Simplificările implicite ale modelului, așa cum s-a menționat mai sus, nu surprind toate caracteristicile planificării operaționale și ale operațiunilor în timp real, ceea ce poate duce la stres operațional suplimentar și la unele situații critice în sistemul energetic. De exemplu, în astfel de condiții, la operarea în timp real, sistemul energetic românesc se poate confrunta cu un deficit de putere pre-importuri de până la 4.000 MW, ceea ce reprezintă capacitatea sa maximă de import, punând astfel în pericol securitatea aprovizionării țării, care se bazează pe disponibilitatea exporturilor din țările vecine″, se menționează în studiu.
În plus, potrivit sursei citate, României i se pot solicita, așa cum s-a mai întâmplat recent, ajutoare de urgență de avarie de către Republica Moldova și Ucraina, în special în orele de vârf de consum.
″În următorii ani, în contextul potențialei retrageri din exploatare a unităților de producere a energiei electrice pe bază de lignit, se așteaptă ca sistemul energetic românesc să fie expus unor provocări suplimentare, determinate de retragerea planificată a unei unități nucleare de la Cernavodă, pentru prelungirea duratei de viață (retehnologizarea unității 1 – n.r.), coroborată cu întârzieri în punerea în funcțiune a noilor unități de producere a energiei electrice pe bază de gaze″, se concluzionează în capitolul dedicat României din studiul ENTSO-E ″Winter Outlook 2025-2026″.
