Prețul subvenționării directe de la bugetul de stat cu peste 241 milioane euro a costurilor celui mai mare producător de energie pe bază de cărbune din România, compania de stat Complexul Energetic Oltenia, cu certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pe care mai trebuie să le achiziționeze pentru producția anului trecut, pregătită de Guvern, este supraaccelerarea închiderii centralelor pe lignit ale Complexului.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Planul de restructurare al companiei, investigat de Comisia Europeană, care și-a exprimat îndoieli în legătură cu legalitatea și fezabilitatea sa, prevede reducerea capacității de producție de energie din cărbune a CE Oltenia de la 3.570 MW la începutul anului 2021 la 1.650 MW în 2026 și menținerea acestei capacități până în 2030.
În schimb, nota de fundamentare a proiectului de OUG ce prevede acordarea unui grant de peste 241 milioane euro de la bugetul de stat pentru certificatele CO2 ale Complexului menționează că puterea instalată în grupuri pe cărbune se va reduce mult mai amplu până în 2027, respectiv la numai 660 MW.
"Practic, acest plan de restructurare al CEO este prima și cea mai mare acțiune de decarbonare a sectorului de producere din România. Capacitatea instalată pe bază de lignit va scădea de la 3.570 MW (începutul anului 2021) la 660 MW (numai două grupuri la Rovinari) la începutul anului 2027, ceea ce înseamnă o reducere de 82% în 6 ani. Reducerea anuală de emisii de CO2 provenite din lignit este de 4 milioane tone (de la 8.6 milioane tone în 2021 la 2.6 mil tone în 2027)", se menționează în documentul citat.
Acolo se mai afirmă că operarea celor două unități de la Rovinari după anul 2025 are ca fundamentare asigurarea securității energetice în baza unui "mecanism de piață".
"În absența unui astfel de mecanism, aceste unități nu vor opera, subiectul fiind în atenția Transelectrica, care își va actualiza asigurarea adecvanței sistemului energetic national în context regional. Această abordare va reprezenta a doua și ultima fază a planului de decarbonare a combustibililor fosili în România", se afirmă în nota de fundamentare.
Cel mai probabil, Guvernul se referă la așa-numitul "mecanism de capacitate", prin care unele centrale de producție de energie electrică primesc subvenții decontate obligatoriu de consumatori pe facturile lor lunare doar pentru a rămâne în funcțiune și a fi capabile oricând să introducă electricitate în sistemul energetic național la nevoie, în momente de vârf de consum, în baza unui sistem aplicat deja în Uniunea Europeană. În februarie 2018, Comisia Europeană a aprobat, în baza legislației UE privind ajutoarele de stat, introducerea de mecanisme de capacitate în nu mai puțin de 6 state, respectiv Germania, Franța, Italia, Polonia, Belgia și Grecia.
"Planificarea de operare a capacităților pe lignit este în linie cu analiza de adecvanță a Transelectrica, care confirmă necesitatea capacităților CEO pentru asigurarea securității energetice a RO în perioada 2021-2030. În concluziile ultimelor analize de adecvanță a Sistemului Energetic Național (denumit în continuare SEN) realizate de CNTEE Transelectrica în calitate de Operator de Transport și Sistem s-a evidențiat că “închiderea activității la centralele pe cărbune, corelat cu nerealizarea grupurilor noi preconizate, are impact negativ asupra adecvanței și securității energetice la nivel național și chiar regional, efect multiplicat în ipotezele unor condiții meteorologice severe caracterizate de o creștere a consumului intern net și de lipsa sursei primare pentru centrale electrice (lipsă vânt/apă) și eventuale probleme în rețeaua de transport gaze naturale, situație în care capacitatea lipsă la vârful de sarcină depășește capacitatea de import a Rețelei Electrice de Transport și astfel SEN nu mai dispune de resursele necesare acoperirii consumului de energie electrică, cu utilizarea la maxim a capacității transfrontaliere de import", se mai precizează în nota de fundamentare.
După demararea investigației Comisiei Europene, autoritățile de la București au continuat să poarte discuții cu Bruxelles-ul pentru îmbunătățirea planului de restructurare al CE Oltenia, astfel încât acesta să poată fi aprobat de către Executivul european.
"Din discuțiile cu Comisia a rezultat că planul merge în direcția bună, dar mai sunt necesare eforturi pentru credibilitatea pachetului de transformare către decarbonare, care să conducă la succesul acestuia și care să asigure tranziția energetică a României. Continuarea reformelor de decarbonare este absolut necesară, iar planul de restructurare al CE Oltenia trebuie să răspundă preocupărilor Comisiei și să îi permită acesteia să adopte o decizie pozitivă. (…) Fără intervenția statului, CE Oltenia nu își va putea asigura necesarul de lichidități pentru achizționarea deficitului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (…), existând riscul potențial de a intra în insolvență sau faliment, având în vedere că CE Oltenia nu dispune de resursele financiare necesare ", mai notează Guvernul.
Directorul general al CE Oltenia, Daniel Burlan, declara recent, la un eveniment organizat de Energynomics, că statul român trebuie să își stabilească prin lege o dată de la care să renunțe la producția de energie pe bază de cărbune.
"Cred că este un plan ambițios care trebuie susținut de statul român. Așa cum s-a spus de către reprezentanții statului român și la ultima discuție pe care am avut-o cu Comisia Europeană, există intenția constituirii unei comisii la nivel național cu mai multe părți interesate, organizații neguvernamentale, mediul economic și așa mai departe, această comisie va analiza și va întocmi un plan de închidere a capacităților pe cărbune în perioada următoare. Toate țările membre UE au aceste planuri. Germania are termen 2038, Polonia – 2040. Revin la Germania, pentru că vreau să înțeleagă și cei care critică faptul că nu închidem imediat capacitățile pe cărbune ce înseamnă acel plan de închidere a capacităților din Germania. Ei primesc pentru asta foarte mulți bani. Companii precum RWE sau EPH primesc 4,35 miliarde euro despăgubiri, 4,8 miliarde de euro pentru personal și alte 40 miliarde de euro ca ajutor structural. Da, a fost aprobat acest plan de decarbonizare a Germaniei printr-o lege. Asta cred că ar trebui să facă și România. Această comisie care se constituie să vină cu un proiect de lege. Avem nevoie de această lege. Încă o dată subliniez că România are nevoie de un plan de eliminare a cărbunelui, de phase-out a cărbunelui, așa cum au toate celelalte țări", spunea Burlan.
