Problemele Europei în aprovizionarea cu petrol și gaze în această iarnă, din cauza conflictului cu Rusia, ar putea fi amplificate de o criză de lichidități

Problemele Europei în aprovizionarea cu petrol și gaze în această iarnă, din cauza conflictului cu Rusia, ar putea fi exacerbate de o nouă criză pe piață, în care prețurile sunt deja ridicate: o criză de lichidități care ar putea duce la o creștere și mai mare relatează Reuters.

Guvernele europene au reacționat cu întârziere pentru a oferi sprijin financiar furnizorilor de energie aflați în pragul colapsului, într-un efort de a reduce presiunea asupra unei piețe a cărei funcționare bună este vitală pentru a oferi încălzire oamenilor, scrie News.ro.

CITEȘTE ȘI Hidroelectrica: Avem zilnic 5.000 de clienți noi. Nu putem acoperi tot consumul României

”Avem o piață futures disfuncțională, care apoi creează probleme pentru piața fizică și duce la prețuri mai mari și o inflație mai mare”, a declarat o sursă din sectorul tranzacțiilor, pentru Reuters.

Problema a ieșit la iveală pentru prima dată în martie, când o asociație de comercianți de top, utilități, companii petroliere și bancheri a trimis o scrisoare autorităților de reglementare în care solicită planuri de urgență.

Acest lucru a fost declanșat de jucătorii de pe piață care s-au grăbit să-și acopere expunerea financiară la creșterea prețurilor la gaze prin instrumente derivate, acoperindu-se împotriva viitoarelor creșteri ale prețurilor pe piața fizică, unde este livrat un produs, luând o poziție ”scurtă”.

De obicei, jucătorii de pe piață se împrumută pentru a construi poziții scurte pe piața futures, 85-90% din fonduri provenind de la bănci.

Aproximativ 10-15% din valoarea short-ului, cunoscută ca marjă minimă, este acoperită din fondurile proprii ale comercianților și depusă în contul unui broker. Dar dacă fondurile din cont scad sub cerința minimă de marjă, în acest caz 10-15%, se declanșează ”un apel în marjă”.

Pe măsură ce prețurile energiei, gazelor și cărbunelui au crescut în ultimul an, la fel a crescut și prețul pozițiilor scurte, apelurile în marjă rezultate obligând companiile de petrol și gaze, firmele comerciale și utilitățile de energie electrică să angajeze mai mult capital.

Unele, în special firmele mai mici, au fost afectateatât de grav încât au fost forțate să renunțe la tranzacționare, deoarece prețurile energiei au crescut vertiginos după invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie, ceea ce a agravat penuria globală generală.

Orice astfel de scădere a numărului de participanți la tranzacții reduce lichiditatea pieței, ceea ce poate duce, la rândul său, la o volatilitate și mai mare și la creșteri mai accentuate ale prețurilor, care pot dăuna chiar și companiilor importante.

De la sfârșitul lunii august, guvernele Uniunii Europene au intervenit pentru a ajuta companii de utilități precum Uniper din Germania.

Cu toate acestea, având în vedere creșterea prețurilor de iarnă, nu există niciun indiciu privind dacă și cât de repede guvernele și UE pot sprijini băncile sau alte companii de utilități care trebuie să-și protejeze tranzacțiile.

Bursele, casele de compensare și brokerii au ridicat cerințele de marjă inițială la 100%-150% din valoarea contractului, de la 10-15%, au spus bancherii și comercianții, făcând acoperirea prea costisitoare pentru mulți.

CITEȘTE ȘI eMAG înființează o clasă cu profil dual la liceul „Pamfil Șeicaru” de la Ciorogârla

Bursa ICE, de exemplu, percepe rate de marjă de până la 79% la contractele futures pentru gaze TTF din Olanda.

Deși participanții de pe piață spun că lichiditatea care dispare rapid ar putea reduce semnificativ tranzacțiile cu combustibili precum petrolul, gazele și cărbunele și ar putea duce la întreruperi în aprovizionare și falimente, autoritățile de reglementare încă spun că riscul este mic.

Firma de stat norvegiană Equinor, cel mai important comerciant de gaze din Europa, a declarat în această lună că firmele energetice europene, cu excepția Marii Britanii, au nevoie de cel puțin 1.500 miliarde de euro pentru a acoperi costul expunerii la creșterea prețurilor la gaze.

Aceasta se compară cu valoarea de 1.300 de miliarde de dolari a creditelor ipotecare subprime din SUA în 2007, care a declanșat o criză financiară globală. Cu toate acestea, un guvernator al Băncii Centrale Europene (BCE) a declarat pentru Reuters că pierderile în cel mai rău caz s-ar ridica la 25-30 de miliarde de euro (25-30 de miliarde de dolari), adăugând că riscul revine mai degrabă speculatorilor decât pieței reale.