Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, este organizat cu sprijinul UniCredit Bank (partener principal), Asociația Română a Băncilor (ARB), Auchan, BCR, BRD, Banca Transilvania, CEC Bank, Garanti BBVA, Infinity Capital Investments, Lion Capital, Metropolitan Life, PAID, Salt Bank, UNSAR
Perspectiva ratingului suveran al României a fost modificată de la stabilă la negativă pe final de 2024 și început de 2025, de către toate marile agenții de rating, după ce Guvernul a încheiat anul 2024 cu un deficit ESA de 9,3%, cel mai ridicat din UE, deși începuse anul cu o țintă de 5% din PIB. Astfel, S&P a coborât perspectiva la negativă în ianuarie 2025, Fitch în decembrie 2024, iar Moody's în martie 2025.
În această vară, România a fost foarte aproape de a-și pierde ratingul suveran recomandat pentru investiții, categorie unde se află de mai mult timp pe ultima treaptă. O retrogradare în categoria junk (nerecomandată investitorilor) ar fi reprezentat o lovitură puternică, inclusiv în ce privește dobânzile. Agențiile de rating au menținut pentru moment evaluările actuale, după ce noul guvern, condus de Ilie Bolojan, a luat măsuri dure de stabilizare a finanțelor statului, inclusiv creșterile de taxe din luna iulie.
"Încep să vină și roadele tuturor măsurilor care s-au luat în ultimele câteva luni. E inevitabil că o să avem acest trend dacă ne menținem pe linia asta. Am avut confirmări de rating, avem niște măsuri care ne înscriu clar pe o ajustare fiscală. Sunt clare niște obiective de a reduce destul de semnificativ deficitul în anul următor, spre 6%. E un sentiment foarte bun în piață, discutăm cu toți investitorii pe orice instrument de datorie pe care l-am emis în ultimul timp de la euroobligațiuni, la plasamente private, titluri de stat pentru populație, e o cerere foarte mare, ceea ce confirmă așteptările piaței că dobânzile se vor duce în jos. Atât timp cât ne menținem și cred că o să ne menținem pe linia asta, vor veni clar și nu doar confirmări din partea agenților de rating, dar sper să scăpăm de acea perspectivă negativă la începutul anului viitor.
Automat ne-a complicat trendul ăsta, spike-ul ăsta de inflație, care vine și el tot din măsuri, dar măsurile erau inevitabil, trebuiau luate. Spike-ul ăsta de inflație va trece undeva la începutul anului viitor. În momentul respectiv, partea a doua anului viitor, sunt și mai multe și mai mari premise de a vedea reduceri de dobânzi", a spus Nanu.
România a avut o perioadă dificilă începând din noiembrie anul trecut până prin luna mai 2025, cu dobânzi care nu se justificau pentru situația și fundamentele României, a spus directorul Trezoreriei.
Ministerul Finanțelor intenționează să împrumute în noiembrie și decembrie sume mai mici față de ce plătește în contul datoriei ajunse la scadență. Această creștere de lichiditate la investitori mari și bănci, va pune o presiune suplimentară pentru scăderea dobânzilor la care se împrumută statul.
"Strategia noastră este să fim foarte prudenți și ne-am prefinanțat. Iar în momentul de față și faptul că nu punem o ofertă prea mare pe piață și nu o să o facem la așteptările pieței noiembrie și decembrie, vom avea o emisiune negativă, practic, o emisiune netă negativă în ultimile două luni. Și asta va pune presiune și mai mare pe dobânzi. Deci, lucrurile cred că o să meargă și mai bine în perioada următoare. Presiunea pe dobânzi e necesară a fi pusă. Deja, o cheltuială importantă în bugetul de stat este cea cu dobânzile", a explicat Nanu.
Pentru acest an, estimarea Ministerului Finanțelor pe cheltuieli cu dobânzile este de 54 miliarde de lei, față de 36,2 miliarde lei anul trecut.
"Suntem cam pe la 54 de miliarde de lei. Și, normal, dobânzile, ca și sumă absolută, cresc, pentru că crește stocul datoriei. Deci cu stocul datoriei, pe măsură ce avem deficite, normal că în valoare absolută dobânzile cresc, iar dacă PIB-ul nu crește și el corespunzător, dobânzile ca aport în PIB cresc. Ne așteptăm să crească dobânzile ca aport în PIB peste 3% în anii următorii. Cum și datoria ca aport în PIB va sări de 60%. Asta este ceea ce am discutat și cu Comisia Europeană. Ceea ce e important este ca pe un orizont de timp mediu să ajungem la surplus primar. Dacă ajungem la surplus primar, atunci începem să ne întoarcem să reversăm situația.
Până n-ajungem la surplus primar, nu putem să reversăm, decât cu niște creșteri economice spectaculoase. Deci, practic, acest plan pe termen mediu ne este necesar. Nu e o chestie că ne-o impune Comisia Europeană. Dacă vrem să ajungem să ducem dobânzile în jos și rata datoriei în jos, trebuie să ajungem la surplus primar. Bineînțeles, dacă se uită la deficitul bugetar de anul ăsta, 8,4% nu e un achievement vis-a-vis de 9,3%. Dar, la fel, dacă scazi din acest 8,4% cât înseamnă dobânzile, care sunt undeva la 2,8%, ajungi, practic, la un deficit primar mult mai mic decât ăla de anul trecut. Și, la fel, se va menține și în perioada următoare. Deci, asta e ideea, să se diminueze deficitul primar până când începe, de fapt, să se transforme într-un surplus", a declarat Nanu.
