Per ansamblu, prețurile materiilor prime sunt prognozate să avanseze cu 16% în acest an, impulsionate de scumpirea energiei și a îngrășămintelor, dar și de niveluri record pentru mai multe metale esențiale.
Analiza indică efecte semnificative asupra economiei globale, inclusiv asupra creării de locuri de muncă și dezvoltării economice, scrie News.ro.
Atacurile asupra infrastructurii energetice și perturbările transportului prin Strâmtoarea Ormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 35% din comerțul maritim global cu petrol, au generat cel mai mare șoc de aprovizionare cu țiței din istorie, cu o reducere inițială de circa 10 milioane de barili pe zi.
Chiar și după o ușoară temperare, prețul petrolului Brent era la jumătatea lunii aprilie cu peste 50% mai mare decât la începutul anului. Cotația medie este estimată la 86 de dolari pe baril în 2026, față de 69 de dolari în 2025, în scenariul în care perturbările majore se atenuează în luna mai, iar traficul prin Ormuz revine treptat la normal până la finalul anului.
”Războiul afectează economia globală în valuri: mai întâi prin creșterea prețurilor energiei, apoi ale alimentelor și, în final, prin inflație mai ridicată, care va duce la dobânzi mai mari și costuri mai ridicate ale datoriei”, a declarat Indermit Gill, economist-șef al Băncii Mondiale.
Cele mai afectate vor fi populațiile sărace și economiile în curs de dezvoltare, unde o parte mai mare din venituri este alocată alimentelor și energiei, în contextul unor niveluri deja ridicate ale datoriei.
Prețurile îngrășămintelor sunt prognozate să crească cu 31% în 2026, inclusiv o majorare de 60% a prețului ureei, ceea ce va reduce accesibilitatea pentru fermieri și ar putea afecta producțiile agricole viitoare. Potrivit World Food Programme, până la 45 de milioane de persoane ar putea ajunge în insecuritate alimentară severă dacă conflictul se prelungește.
În același timp, prețurile metalelor de bază, precum aluminiul, cuprul și staniul, sunt așteptate să atingă niveluri record, pe fondul cererii ridicate din industrii precum centrele de date, vehiculele electrice și energia regenerabilă. Metalele prețioase continuă să înregistreze creșteri puternice, cu o majorare medie estimată de 42% în acest an, pe fondul incertitudinilor geopolitice.
Creșterea prețurilor materiilor prime va alimenta inflația și va încetini ritmul de creștere economică la nivel global. În economiile emergente, inflația este estimată la 5,1% în 2026, peste nivelul anticipat anterior și în creștere față de 4,7% anul trecut. Ritmul de creștere economică este prognozat la 3,6%, în scădere față de estimările anterioare.
În scenariul unei escaladări a conflictului, prețul petrolului ar putea ajunge la o medie de 115 dolari pe baril în 2026, ceea ce ar amplifica efectele asupra inflației, care ar putea urca la 5,8% în economiile în curs de dezvoltare.
”Succesiunea șocurilor din ultimul deceniu a redus semnificativ spațiul fiscal disponibil pentru a răspunde acestei crize energetice istorice”, a declarat Ayhan Kose, economist-șef adjunct al Băncii Mondiale, care a avertizat că guvernele ar trebui să evite măsuri generale de sprijin și să se concentreze pe ajutor țintit pentru gospodăriile vulnerabile.
Raportul mai arată că volatilitatea prețurilor petrolului în perioade de tensiuni geopolitice este de aproximativ două ori mai mare decât în perioadele stabile, iar o scădere de 1% a producției poate duce, în medie, la o creștere de 11,5% a prețurilor. Aceste efecte se transmit și către alte piețe, inclusiv gazele naturale și îngrășămintele, cu impact asupra securității alimentare și reducerii sărăciei.
