Republica Moldova își reduce cheltuielile bugetare ca urmare a întârzierii lucrărilor la gazoductul Ungheni-Chișinău

Republica Moldova își reduce cheltuielile bugetare ca urmare a întârzierii lucrărilor la gazoductul Ungheni-Chișinău
Adi Mosoianu
Adi Mosoianu
scris 19 oct 2015

Republica Moldova își reduce cheltuielile bugetare cu 300 milioane lei moldovenești (peste 13 milioane euro) ca urmare a întârzierii lucrărilor la gazoductul Ungheni-Chișinău, gândit în continuarea conductei Iași-Ungheni și menit să lărgească accesul consumatorilor de peste Prut la livrări de gaze naturale importate din România, reducând astfel gradul de dependență al Chișinăului de gazele rusești.

Urmărește-ne și pe Google News
Evenimente

25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale

"Ultima tranșă din cadrul proiectului energetic (220 milioane lei, echivalentul a 10 milioane euro), destinată construcției gazoductului Ungheni - Chișinău, nu a fost inclusă în estimările scontate pe anul 2015, pe motivele întârzierii lucrărilor de construcție a acestuia, la fel ca și grantul din partea Guvernului României, în sumă de 80 milioane lei (echivalentul a 3,65 milioane euro), destinat finanțării lucrărilor de elaborare a documentației de proiect pentru gazoductul Ungheni-Chișinău", se arată într-o notă la proiectul de rectificare a bugetului de stat al Republicii Moldova pe anul acesta, elaborat de Ministerul Finanțelor de la Chișinău.

Astfel, la reduceri de cheltuieli bugetare aferente rectificării apare suma de 300 milioane lei moldovenești, cu explicația "din cauza extinderii termenului de implementare a proiectului de construcție a gazoductului Ungheni-Chișinău".

"La componenta de bază, cheltuielile sunt în descreștere cu 392,4 milioane lei sau cu circa 71,6%. Partea preponderentă a alocațiilor se diminuează în legătură cu  extinderea termenului de implementare a proiectului de construcție a gazoductului Ungheni-Chișinău (300 milioane lei), dat fiind faptul că, până în prezent, nu a fost elaborată documentația de proiect și deviz", se mai afirmă în nota citată.

Astfel, potrivit sursei citate, "nefinalizarea lucrărilor de proiectare și expertiză în anul curent, lucrările ce țin de construcția gazoductului Ungheni-Chișinău" înseamnă reducerea cheltuielilor bugetare cu 300 milioane lei.

Recent, ministrul adjunct al Economiei de la Chișinău, Valeriu Triboi, a declarat că lucrările la gazoductul Ungheni-Chișinău, prelungire a conductei Iași-Ungheni, vor începe în primăvara anului viitor. Planul inițial era ca noul gazoduct să devină operațional în luna mai 2018.

Republica Moldova speră să obțină sprijin financiar din partea Uniunii Europene pentru acest proiect, ale cărui costuri sunt estimate la cel puțin 83 de milioane de euro. Proiectul prelungirii până la Chișinău a gazoductului este inclus într-un memorandum semnat în luna mai de România și Republica Moldova, în contextul vizitei efectuate de premierul Victor Ponta în statul vecin.

Investiția României în gazoductul Iași-Ungheni a fost de 26 milioane de euro, din care 7 milioane de euro au fost atrase din fonduri europene. Transgaz poate asigura un debit maxim de 60.000 metri cubi de gaz pe oră, însă condițiile tehnice și configurația sistemului național de transport gaze din Republica Moldova limitează livrările la cel mult 10.000 de metri cubi pe oră.

Pentru extinderea capacității de transport la 1,5 miliarde metri cubi de gaze pe an (171.000 metri cubi pe oră) ar fi nevoie de 110 milioane de euro. Creșterea capacității la 2,2 miliarde metri cubi pe an (250.000 metri cubi pe oră) ar presupune o investiție de 150 milioane de euro, potrivit estimărilor oficiale. Consumul anual de gaze naturale al Republicii Moldova este de circa 1,2 miliarde metri cubi. România a consumat, anul trecut, sub 12 miliarde de metri cubi de gaze naturale. 

viewscnt
Afla mai multe despre
republica moldova
gazoductul iasi-ungheni
gazoductul ungheni-chisinau
importuri gaze rusia
independenta energetica