'Există o decizie de principiu a Guvernului României - și aici Ministerul Energiei susține puternic ca o companie a statului român, parțial listată la Bursă, care trebuie să țină cont de toate aceste lucruri, Romgaz, să preia Azomureș. Există niște discuții avansate, există chiar o ofertă clară, concretă, făcută acționarilor de la Azomureș. Nu pot să intru foarte mult în detalii, pentru că sunt chestiuni confidențiale', a menționat Cristian-Silviu Bușoi.
El a fost întrebat dacă preluarea Azomureș de către Romgaz ar putea asigura fertilizatori la prețuri mai competitive pentru agricultura românească, scrie Agerpres.
'Romgaz nu este doar o companie în care statul este acționar majoritar, ci o companie care trebuie să țină cont și de regulile Bursei și de regulile guvernanței corporatiste. Prețurile la gaz și la îngrășăminte se aliniază la prețurile europene și internaționale, suntem totuși într-o piață globalizată. Cel puțin în ceea ce privește securitatea aprovizionării, aici lucrurile pot fi mai sigure dacă statul român, printr-o companie în care deține controlul majoritar, va putea să dezvolte o companie strategică, cum este Azomureș', a mai spus secretarul de stat.
Potrivit acestuia, odată ce avem 'o creștere a producției, o abundență, ar trebui să avem și o reglare a prețului'.
'Vorbim de o companie și de o piață liberă. Așteptarea ar fi ca prețul să fie unul mai competitiv, mai ușor de suportat de către agricultori, dar nu poate fi unul foarte diferit față de prețul internațional. Cel puțin teoretic, Azomureș poate vinde îngrășămintele pe piața internațională la prețul de acolo. Evident că, dacă are niște contracte ferme, prin medierea statului român, se poate ajunge la o soluție de echilibru, dar și pentru gazele naturale folosite pentru producția de electricitate, pentru încălzire. Acolo avem încă preț reglementat pentru populație, cel puțin până anul viitor', a mai spus Bușoi.
România continuă discuțiile cu Comisia Europeană pentru menținerea unor prețuri reglementate la energie care să susțină competitivitatea agriculturii și industriei, însă acestea nu pot fi mult diferite de nivelurile internaționale, a adăugat demnitarul.
'Suntem într-o continuă dispută cu Comisia, pentru că nu prea văd cu ochi buni aceste prețuri reglementate la energie. Dar în noul context, lucrurile sunt mai ușoare. Și mă uit și către HENRO (Asociația Producătorilor de Energie Electrică, n.r.), către asociațiile de profil. Ideea ar fi că ar trebui să avem prețuri mai bune, care să ne țină competitivi și în agricultură, și în industrie, și în producția de electricitate, și în încălzire. Dar ele nu pot fi mult diferite față de prețul internațional', a afirmat secretarul de stat.
În opinia sa, lucrurile 'se pot îmbunătăți doar dacă situația europeană și internațională se schimbă'.
Industria îngrășămintelor chimice devine infrastructură critică națională și beneficiază de protecția statului. Proiectul este susținut atât de putere, cât și de opoziție, cu scopul ”valorificării superioare a resurselor de gaze naturale ale României într-un context economic și geopolitic în care competitivitatea industrială și securitatea energetică a țării trebuie tratate ca priorități strategice”.
De ce este important Recent, cum a anunțat Profit.ro, Legislativul a luat o primă decizie privind declararea industriei îngrășămintelor chimice drept infrastructură critică, urmând să beneficieze de protecția legală a statului, în cobtextul în care combinatul Azomureș se află în dificultate și urmează a fi preluat de Romgaz.
De asemenea interesant Noul proiect face un pas în plus și acordă o serie de facilități investițiilor noi inclusiv în industria îngrășămintelor chimice, facilități care s-ar aplica și în cazul unei investiții a Romgaz la Azomureș.
Inițiatorii subliniază că România dispune de resurse importante de gaze naturale și este, conform datelor oficiale ale Comisiei Europene, pe locul 2 in topul țărilor producătoare de gaze naturale, după Olanda și la mică distanță de aceasta, cu 2,2 miliarde metri cubi in trimestrul II 2025.
La resursele de gaze naturale aflate în prezent în producție se vor adăuga altele.
”Numai din perimetrul offshore Neptun Deep, uncle producția comercială este prevăzută să înceapă în prima parte a anului 2027, vor fi adăugați aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaz natural în producția totală a României, care astfel aproape se va dubla. România va deveni astfel la orizont anului 2027, de o manieră detașată, cel mai mare producator de gaze naturale din Uniunea Europeană, poziție pe care a mai deținut-o o singură dată, insă într-o competiție strânsă cu Olanda, în trimestrul II 2024)”, se arată în proiect.
În acest context, inițiatorii mai arată că este important să existe cadrul legislativ necesar pentru ca gazul natural produs în România să nu fie tratat ca o marfă simplă, tranzacționată rapid pe piața intemă și pe cea europeană, ci valorificat în industria românească, cu impact final pozitiv pentm competitivitatea economică a țării.
Conform proiectului, profitul reinvestit în industria chimică bazată pe gaze naturale va fi scutit de impozit pe o perioadă de 5 ani de la prima investiție.
De asemenea, industria de profil va beneficia de scutiri de la plata impozitului pe clădiri și pe teren, cu aprobarea autorităilor administra{iei publice locale, pe o perioadă de cel mult 5 ani.
Altă faciltate propusă este scutirea de la plata taxelor pentru modificarea destinației sau scoaterea din circuitul agricol a terenurilor aferente investițiilor.
Proiectul prevede și introducerea unei amortizării superaccelerate pentru industria chimică bazată pe gaze naturale.
Aceast amortizare ar urma să fie calculată astfel:
a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăși 65% din valoarea fiscală de la data investiției;
b) pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de amortizare a activului la durata normală de utilizare rămasă a acestuia.
Prin investiții în industria chimică bazată pe gaze naturale se vor ințelege ”investițiile în producția de substanțe chimice de bază, apaprținând petrochimiei și chimiei de sinteză, având ca materie primă gazul natural, folosite la scară mare în industrie, inclusiv în producția de medicanente, îngrășăminte pentru agricultură, plastice, solvenți și materiale avansate de catre contribuabilii care desfășoară activități în domeniul industriei chimice”.
