Un calcul de impact al noilor măsuri din pachetul fiscal anunțat de Guvern, la primele 10 bănci, arată că impozitul suplimentar pe cifra de afaceri ar fi între 14% și 50% din impozitul pe profit, ajungând la o cotă efectivă de impozitare la unele bănci până la 33%, a arătat Diana Coroabă, Partener PwC România. Taxarea diferențiată a băncilor față de alte companii ridică întrebări despre aplicarea concretă la băncile care sunt într-un grup fiscal și cu alte societăți, încă neclară în proiect. Coroabă anticipează că piața nu va scăpa de impozitarea suplimentară prea curând, iar proiectul publicat de Guvern nu va fi este ultima modificare fiscală, încă patru OUG urmând să apară în perioada următoare.
O parte dintre marile companii vor plăti impozit pe impozit, potrivit prevederilor din proiectul de lege cu modificări fiscale, publicat recent de către Ministerul Finanțelor. Astfel, la calculul cifrei de afaceri asupra căreia se va aplica impozitul de 1%, de achitat în cazul în care acesta este mai mare decât impozitul de 16% pe profit, nu se exclud sumele colectate de companii ca accize și pe care trebuie să le vireze la bugetul statului. Cum accizele sunt impozite indirecte pe consum, dacă Guvernul aplică impozitul de 1% și la accize, ar însemna în fapt impozitarea impozitelor în scopul acoperirii găurilor la bugetul statului.
Guvernul se așteaptă să încaseze de la sectorul bancar suma de 336 milioane de lei ca urmare a introducerii impozitului pe cifra de afaceri, a declarat, într-o conferință de presă ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Ministrul a declarat că șeful unei bănci i-a spus în urmă cu câteva zile că ar fi putut plăti chiar și 3% pe cifra de afaceri, fără să explice de ce nu a dat curs propunerii generoase a respectivului președinte de instituție bancară.
Băncile urmează să plătească un impozit suplimentar de 1% pe cifra de afaceri, pe lângă impozitul pe profit de 16%, potrivit propunerii de proiect de lege a Guvernului PSD-PNL. Noua impozitare se va aplica, practic, tuturor veniturilor operaționale ale băncilor, din care nu vor fi scăzute cheltuielile importante, cum sunt cele cu dobânzile, comisioanele, personalul și altele.
Noul Cod Fiscal nu mai păstrează nici jumătate din prevederile inițiale, cu care a fost publicat în 2016. A fost amendat până acum prin nu mai puțin de 107 legi, OG-uri și OUG-uri, care au însumat 554 de modificări, fără a le include și pe cele de la impozitele locale. Schimbările au fost de multe ori haotice și nu au reușit să îmbunătățească, pe ansamblu, situația bugetară, ba chiar s-a reușit performanța unei scăderi a încasărilor ca pondere în PIB.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a confirmat informațiile Profit.ro pragurile pentru impozitarea microîntreprinderilor, care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a confirmat că titlurile de stat nu vor fi impozitate, admițând că la un moment dat s-a pus însă în discuție o astfel de măsură.
Restul schimbărilor anunțate anterior de Profit.ro rămân valabile
Coaliția PSD-PNL vrea să taxeze mai mult companiile mari, așa-numita taxă pe multinaționale.
Ministerul Finanțelor a renunțat la intenția de a impozita, cu 10%, veniturile din dobânzile la titlurile de stat, potrivit informațiilor Profit.ro. Impozitarea acestor venituri a apărut în cel mai recent draft cu măsuri fiscale pregătit de către Finanțe, informație prezentată duminică seara de către Profit.ro. Finanțele au renunțat la această posibilă măsură în contextul în care avea încă în derulare o analiză privind impactul noului impozit asupra programelor de împrumut de la populație, Fidelis și Tezaur.
Mai mulți deputați PNL au depus la Parlament un proiect legislativ prin care se prevede eliminarea cotei de impozit pe dividende aplicată fondurilor de pensii administrate privat și fondurilor de pensii facultative.
Modalitatea de taxare suplimentară a companiilor și băncilor este detaliată în documentul prezentat de Profit.ro duminică seara, dar taxa pe cifra de afaceri este considerată la acest moment, cum a explicat ieri Profit.ro, ca un înlocuitor la propunerea introducerii ajustorului fiscal (un alt mecanism prin care statul s-ar fi asigurat că companiile plătesc un impozit minim). Astfel, în prezent intenția autorităților ar fi să renunțe la ajustorul fiscal, noțiune nou creată și complicat de aplicat, în favoarea taxei pe cifra de afaceri, dar o decizie finală nu a fost încă luată.
Palatul Victoria se află miercuri sub un adevărat desant al giganților globali ai industriei IT, într-un moment în care coaliția de guvernare pregătește reducerea facilităților fiscale de care beneficiază angajații din domeniu, dar și înăsprirea legislației privind impozitul pe profit pentru toate companiile mari.
Pe lângă cele două țări la care s-a referit ministrul Boloș, mai au taxe speciale pentru sistemul bancar introduse recent și altele.
Noul pachet de schimbări în domeniul fiscal va aduce și o taxare suplimentară pentru sectorul bancar, unde taxa pe cifra de afaceri pregătită pentru companiile mari, cu afaceri de peste 50 de milioane de euro, s-ar putea aplica într-o formă semnificativ mai aspră. În timp ce una dintre variantele analizate de autorități este ca băncile să plătească impozitul pe profit de 16%, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri (calculată diferit pentru sectorul bancar), o variantă mai dură este ca băncile să achite 16% impozit pe profit la care să se adauge 1% din cifra de afaceri, a declarat, pentru Profit.ro, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Căderi ale indicelui BET sunt înregistrate în această dimineață pe Bursa de la București, inclusiv pentru acțiunile băncilor, după ce ministrul Finanțelor a vorbit ieri seara despre o taxă excepțională care să fie impusă asupra sectorului bancar.
Guvernul are în continuare în discuție pachetul de schimbări fiscale, aflat în pregătire, introducerea unei cote de taxare de 1% pe afacerile companiilor mari, dar lucrează și la un impozit special, în contextul profiturilor mari din sectoreul bancar, similar cu cele practicate în țări precum Italia sau Ungaria, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. El a precizat, referitor la impozitul pe venituri din dobânzi la titluri de stat, din pachetul de măsuri prezentate anterior de Profit.ro, că acesta se va aplica doar pentru titluri nou emise.
Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a prezentat elementele fundamentale pe care PNL le-a susținut și continuă să le susțină pentru angajarea acestei răspunderii Guvernului, și anume menținerea cotei unice de impozitare și a cotei de impozitare la dividente la 8%, iar la nivelul întregii structuri guvernamentale să fie identificate acele măsuri prin care marile companii să plătească impozit pe profitul realizat în țara noastră
Noul impozit al Italiei pe profiturile băncilor poate fi îmbunătățit, a declarat ministrul Economiei Giancarlo Giorgetti, negând că noua taxă este nedreaptă, transmite Reuters.
Sectorul energetic este deja suprareglementat și supraimpozitat, prin măsurile luate de stat anul trecut în contextul crizei prețurilor din domeniu, astfel încât introducerea unei noi taxe, pe cifra de afaceri, ar fi total nepotrivită, a declarat directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Dana Dărăban, la emisiunea Energie cu Profit de la PROFIT NEWS TV.
Principalele companii locale ale E.ON, din sectorul furnizării și distribuției de energie și gaze, au înregistrat pierderi masive anul trecut, de sute de milioane de lei, și, dacă măsura convenită de principiu acum în coaliție ar fi fost în vigoare, ar fi fost nevoite să cedeze statului 1% din cifrele de afaceri.
Companiile mari din România, cu afaceri de peste 100 milioane euro pe an, vor plăti, conform informațiilor Profit.ro, impozit de 16% din profit (așa cum prevede legislația fiscală și în prezent), dar nu mai puțin de 1% pe cifra de afaceri. Decizia a fost luată la recenta ședință a coaliției, propunerea PSD fiind acceptată și de partenerii de coaliție.
Ministrul Transporturilor, social-democratul Sorin Grindeanu, a declarat că, personal, este de acord cu impozitarea multinaționalelor pe cifra de afaceri și că, în calitate de ”om de stânga”, este de acord cu taxa pe lux. Ministrul a explicat că, dacă România nu se va încadra în ținta de deficit, va plăti o amendă de 0,5% din PIB, iar acest lucru ar afecta lucrările mari de infrastructură.
Banca Centrală Europeană (BCE) se pregătește să trimită o scrisoare Italiei în care va exprima obiecții cu privire la impozitul excepțional aplicat de guvern asupra profiturilor băncilor, a scris vineri cotidianul Corriere della Sera, citat de Reuters.
Senatorul Daniel Zamfir (PSD) afirmă că a venit cu o propunere privind impozitarea sistemului bancar, prin care, cu cât ecartul e mai mare între dobânzile pe care le dau la credite și cele la depozite, cu atât să plătească un impozit mai mare. El a menționat că băncile din România au profit triplu față de media europeană, profiturile raportate, în timp ce cetățenii români plătesc dobânzi triple față de cetățenii din UE.