Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a început procesul de identificare a acelor unități de producție de energie care încă apar în statisticile oficiale de profil, deși nu mai sunt în funcțiune, "umflând" astfel artificial, "pe hârtie", capacitatea de producție a României, prima țintă fiind o sucursală a Complexului Energetic Oltenia.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
ULTIMA ORĂ Nouriel Roubini, "Dr. Doom", vine în România. Detalii AICI
Astfel, Comitetul de reglementare al ANRE a transmis solicitarea către CE Oltenia de modificare a licenței sale de exploatare comercială a capacităților de producere a energiei electrice și termice în cogenerare.
"Modificarea licenței este necesară având în vedere că blocurile G1 și G2 din CET Brăila, care aparține Sucursalei Electrocentrale Chișcani, și care au o putere electrică instalată de 227 MW, respectiv de 210 MW, și o putere termică instalată de 58 MW fiecare, au fost declarate în stare de indisponibilitate de lungă durată", a anunțat ANRE.
Instituția reamintește că efectuează o analiză a capacităților de producere existente, în vederea identificării diferențelor dintre puterea instalată și cea disponibilă, pentru o evaluare cât mai corectă a capacităților de producere a energiei electrice ale României.
Potrivit Transelectrica, cele două blocuri ale CET Brăila din cadrul Electrocentrale Chișcani nu au mai funcționat din 2012, iar data revenirii lor în producție este incertă.
Anul trecut, CE Oltenia susținea că găsise un potențial cumpărător interesat de preluarea grupurilor de la Chișcani, reprezentat de o firmă olandeză, Buvoca BV, însă nu s-a materializat nimic în acest sens. În contabilitatea Complexului, cele două capacități de producție sunt înscrise la rubrica "Active disponibile pentru vânzare".
Electrocentrale Chișcani a intrat în componența CE Oltenia în 2013, în contul unei datorii a fostului gigant Termoelectrica, intrat în faliment.
"Pe hârtie avem o capacitate de producție foarte mare, de peste 24.000 MW, din care disponibili efectiv undeva la 16.000 MW. Cei 8.000 MW (diferența – n.r.) sunt în mare măsură megawați care nu există fizic sau nu mai sunt disponibili de foarte multă vreme. De aceea, vă informez că, împreună cu Ministerul Energiei, am reușit să facem o primă evaluare a acestor capacități, a celor 8.000 MW. Sunt peste 3.800 identificați, în privința cărora, până la sfârșitul anului, vom lua decizii privind suspendarea și ridicarea licențelor, astfel încât România să nu mai apară pe site-ul Comisiei Europene și pe site-ul Transelectricii cu informații care nu sunt reale", declara, în august, președintele ANRE, Dumitru Chiriță.
Profit.ro a scris din ianuarie că, deși capacitatea totală instalată în centralele de producție de energie electrică din România era de peste 24.700 MW anul trecut, iar cea netă de producere – de 18.800 MW, puterea disponibilă netă asigurată era de doar 10.850 MW, din cauza volumului mare de putere indisponibilă compus din unități de producție active "pe hârtie", dar aflate în conservare, din centrale oprite programat sau accidental pentru reparații (în special pe cărbune și gaze), din capacități ținute în rezervă pentru servicii de sistem, precum și din parcuri eoliene și fotovoltaice cu producție intermitentă, care funcționează la putere maximă doar un număr mic de ore.
