Producătorilor de energie electrică din surse fosile din România li se va permite să practice prețuri mai mari de 450 lei/MWh la curentul vândut furnizorului de stat Energocom din Republica Moldova pentru a-și îndeplini obligația legală de a contribui, în limita cantităților de curent din producția proprie disponibile, la menținerea securității în alimentarea cu electricitate a consumatorilor de peste Prut.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Astfel, pentru aceste vânzări, prețul ar putea fi de 450 lei/MWh, ″la care se adaugă costul certificatelor de CO2, după caz″, potrivit amendamentelor la proiectul legii de aprobare a OUG nr. 119/2022 votate marți în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților și analizate de Profit.ro.
O altă modificare aprobată în comisii este că, la stabilirea cantităților disponibile pentru a fi vândute Republicii Moldova, producătorii vor ținte cont atât de cantitățile contractate deja pe piața liberă, cât și de cele aferente mecanismului de achiziție centralizată la preț fix de 450 lei/MWh instituit recent prin OUG.
În prezent, contracte bilaterale cu Energocom la prețul de 450 lei/MWh au Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare Cernavodă, și OMV Petrom, care deține centrala pe gaze de la Brazi. Fiind producător din sursă fosilă, OMV Petrom are obligație de achiziție de certificate CO2 pentru producția de energie de la Brazi.
Modificarea legislativă, dacă va intra în vigoare, ar putea încuraja și vânzările de energie electrică peste Prut ale centralelor în cogenerare ce produc agent termic pentru încălzirea populației, care sunt scutite de mecanismul de achiziție centralizată și, totodată, sunt obligate să achiziționeze certificate CO2. Compania cu cea mai împovărătoare obligație de achiziție de certificate CO2 din România este, totodată, cel mai mare producător de energie pe bază de carbune din țară: Complexul Energetic Oltenia.
Toate aceste companii își vor putea adăuga costurile pe megawatt produs cu aceste certificate la prețul de vânzare către Republica Moldova, de 450 lei/MWh, în cazul în care vor încheia contracte bilaterale cu Energocom.
Modificarea legislativă a fost propusă în condițiile în care menținerea la nivelul cantitativ actual a exporturilor de energie electrică ale României în Republica Moldova la preț subvenționat de (deocamdată doar) 450 lei/MWh, coroborată cu lipsa totală de livrări de electricitate pe malul drept al Nistrului din partea centralei MGRES de la Cuciurgan din Transnistria și cu absența oricăror măsuri de reducere a consumului în regiunea separatistă, ar duce totalul costurilor Chișinăului cu aprovizionarea cu curent electric în această iarnă la aproape jumătate de miliard de euro, în creștere de 3,6 ori comparativ cu perioada similară a anului trecut. Asta pentru că, în această situație, mai mult de jumătate din necesarul de energie al țării vecine ar trebui achiziționat din piața angro spot, la prețuri și de peste 400 euro/MWh.
Este concluzia unui studiu recent efectuat de German Economic Team, o companie de consultanță din Berlin ce oferă consiliere Guvernului Republicii Moldova cu finanțare din partea Ministerului pentru Afaceri Economice și Acțiune Climatică din cadrul Executivului german.
″În scenariul pesimist, aprovizionarea cu electricitate ar costa peste 484 milioane euro în perioada noiembrie 2022 – aprilie 2023, o creștere cu 260% față de perioada similară a anului trecut. Negocierea de livrări de la MGRES și suplimentarea importurilor subvenționate de energie din România ar reduce această sumă la 250 milioane euro, ceea ce ar însemna o creștere anuală de 119%, prin limitarea importurilor la prețuri spot. În scenariul optimist, costul total ar fi de <doar> 203 milioane euro, adică o creștere cu 50% față de anul trecut, în cazul în care malul stâng al Nistrului (Transnistria – n.r.) și-ar reduce consumul și asta ar însemna mai multă energie electrică disponibilă pentru malul drept″, se arată în studiu.
Basarabia este în criză energetică după ce Ucraina a oprit exporturile de electricitate în octombrie, din cauza distrugerilor grave provocate infrastructurii sale de profil de către atacurile Rusiei. La asta s-a adăugat stoparea livrărilor către malul drept al Nistrului de către centrala pe gaze de la Cuciurgan din regiunea separatistă Transnistria. Asta după ce gigantul rus de stat Gazprom a redus masiv fluxurile de gaze naturale către Republica Moldova, iar Chișinăul și Tiraspolul nu au ajuns încă la un acord cu privire la împărțirea cantităților venite de la ruși. Anterior, în condiții normale, centrala de la Cuciurgan asigura circa 70% din consumul de energie electrică al vecinilor de peste Prut.
Sursă: German Economic Team
De la 1 noiembrie, furnizorul de stat Energocom de peste Prut are contracte bilaterale cu doi producători de energie din România, respectiv cu OMV Petrom (care livrează la puterea de 50 MW) și Nuclearelectrica (35 MW) – în total 85 MW. Livrările se fac la preț reglementat fix de 450 lei/MWh (91 euro/MWh), stabilit de Guvernul de la București prin ordonanță de urgență.
Restul necesarului de energie al Basarabiei neasigurat din producția sa internă provine de pe piețele angro spot din UE, în special de pe cea românească, și este achiziționat la prețuri semnificativ mai mari, estimate ca medie pe toată perioada iernii la circa 358 euro/MWh (cu prețuri medii lunare prognozate să varieze între 224 și 403 euro/MWh). În schimb, studiul estimează că livrările de la Cuciurgan, dacă ar fi reluate, ar costa în jur de 71 euro/MWh.
″Asigurarea de capacitate de import suplimentară din România la prețuri subvenționate ar reduce dramatic povara costurilor cu electricitatea, în special din ianuarie încolo″, menționează cei de la German Economic Team. Astfel, consultanții germani au luat în calcul o eventuală majorare cu peste 100% a puterii la care se fac livrările la preț reglementat de către producătorii din România, de la 85 la 180 MW.
În termeni cantitativi, asta ar însemna că, potrivit estimărilor firmei germane, exporturile românești cu preț subvenționat, pentru toată perioada iernii, ar putea crește până la volumul total maxim de 598 GWh, reprezentând aproape o treime din necesarul de energie de peste Prut și având un cost total de 55 milioane euro. Minimul luat în calcul este de 336 GWh (18% din necesar), cu cost total de 31 milioane euro.
Consilierii germani ai Guvernului Republicii Moldova recomandă autorităților de la Chișinău, pe lângă creșterea importurilor din România la preț reglementat, luarea de măsuri care să permită menținerea în funcțiune a centralei de la Cuciurgan, negocierea reluării livrărilor acesteia către malul drept al Nistrului cu regimul separatist de la Tiraspol, intensificarea economisirii energiei pe malul drept, odată cu negocierea reducerii consumului de energie și al Transnistriei, precum și majorarea producției de electricitate a CET-urilor basarabene, dacă vor putea fi asigurate cantitățile necesare de gaze și/sau păcură.
″(...) centrala MGRES continuă să opereze, deși la niveluri foarte reduse, aprovizionând cu energie malul stâng al Nistrului. Se așteaptă ca centrala să rămână în funcțiune, cu posibilitatea substituirii gazelor naturale fie cu cărbune, fie cu păcură. O oprire prelungită și completă a MGRES ar duce la o catastrofă economică și umanitară și trebuie evitată cu orice preț. Cooperarea dintre malul drept și cel stâng în privința logisticii aprovizionării cu combustibil este puternic recomandată. (...) Livrările de electricitate ale MGRES, chiar la niveluri reduse precum cele din a doua jumătate a lunii octombrie, reprezintă cel mai important factor de diminuare a poverii costurilor energetice ale țării și sunt vitale pentru asigurarea securității aprovizionării malului drept, pentru reducerea riscurilor de black-out la scară largă. În consecință, trebuie întreprinse demersuri pentru ajungerea la un acord cu reprezentanții malului stâng privind reluarea livrărilor de electricitate peste Nistru″, spun consultanții germani.
Sursă: German Economic Team
