Miercuri, prin punctul de interconectare de la Isaccea au intrat în Ucraina aproximativ un milion de mc, pentru ca joi volumele să crească la 1,3 milioane mc.
Potrivit datelor Transgaz, pentru vineri este estimat ca fluxul să se majoreze cu un alt milion de mc, la 2,3 milioane mc. Și asta înaintea licitațiilor intrazilnice, care ar putea majora cantitatea.
Vineri, prin punctul de interconectare cu Bulgaria de la Negru Vodă, prin conducta 1 a coridorului transbalcanic prin care România importă gaze atât pentru acoperirea consumului inter și pentru reexportarea către Ucraina, Ungaria și Republica Moldova,sunt estimate intrări de 150,5 GWh/zi (14,2 milione mc) cu numai 8 GWh/zi (sau 0,75 milioane mc) sub capacitatea totală de transport a conductei.
Iar rezervările de capacitate pentru zilele următoare se ridică deja la 152 GWh/zi.
Nu este clar dacă actualele importuri ajung exclusiv în Ucraina sau dacă alimentează și regiunea separatistă Tiraspol a Republicii Moldova, însă în viitor, în urma semnării acordului de achiziționare de gaze naturale americane din terminalele grecești, în mod sigur prin România vor tranzita volume mai ridicate de gaze către Ucraina.
Coridorul Transbalcanic, care leagă terminalele de gaz natural lichefiat (GNL) din Grecia de sistemul ucrainean, nu a fost utilizat în lunile septembrie și octombrie, după o funcționare parțială în iulie și august.
În prezent, livrările se efectuează pe numai una dintre cele trei conducte prin care era transportat în trecut gaze rusești către Balcani, Isaccea-Orlovka 1. Celelalte 2 conducte, Isaccea-Orlvovka 2 și 3, sunt deocamdată nefolosite.
Dacă se continuă livrările numai prin această conductă, cu o capacitate de 14 milioane mc, prin care și România importă gaze via Bulgaria (prin punctul de interconectare de la Negru Vodă), în zilele geroase din iarnă ar putea apărea probleme, pe lângă asigurarea consumului curent, România trebuind să asigure și alimentarea Republicii Moldova, dar și, parțial, a Ucrainei.
Noul val de atacuri ale Rusiei asupra producției de gaze a Ucrainei, început în ianuarie 2025, a provocat scăderea producției de gaze a statului vecin cu aproape 60% și a provocat o scădere a PIB-ului real al Ucrainei.
Importurile, exporturile, producția de gaze și extragerile din depozite de vineri, 21 noiembrie
În prezent, Kiev-ul are nevoie de aproximativ 2 miliarde de euro (2,3 miliarde de dolari) pentru a acoperi importurile suplimentare de gaze pentru sezonul de încălzire 2025-2026, pe care le va finanța printr-o combinație de rezerve interne și sprijin internațional.
Anterior, Ucraina și-ar fi putut acoperi consumul din propria producție de gaze. În prezent, însă, trebuie să importe 4,4 miliarde de metri cubi de gaze pentru iarna 2025-2026, aproape 70% din finanțarea acestor aprovizionări fiind făcută de compania se stat Naftogaz.
Naftogaz a obținut, în acest sens, sprijin financiar din partea băncilor ucrainene, inclusiv Ukreximbank, Ukrgasbank și PrivatBank.
Compania colaborează, de asemenea, cu parteneri internaționali: în august, Norvegia s-a angajat să aloce aproape 100 de milioane de dolari pentru a ajuta la importul de gaze naturale, în timp ce cooperarea cu ORLEN din Polonia se concentrează pe consolidarea capacității de aprovizionare și stocare pentru a spori reziliența energetică a Ucrainei.
Ucraina a importat deja 2,3 miliarde de metri cubi de gaze naturale în prima jumătate a anului 2025, de peste 19 ori mai mult decât cei 0,12 miliarde de metri cubi importați în aceeași perioadă din 2024, potrivit centrului de analiză DixiGroup, care citează date Energy Map.
Costul acestor importuri a ajuns la 1,17 miliarde de dolari, înregistrând o creștere considerabilă față de de cele 36,4 milioane de dolari plătite anul trecut.
