Societatea Nord Stream 2 AG, firmă cu sediul în cantonul elvețian Zug, s-a declarat în insolvență, a anunțat responsabilul economic cantonal Silvia Thalmann-Gut, informează AFP.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
"Am fost informați astăzi (marți) că această societatea nu mai poate funcționa...a fost nevoită să se declare în insolvență iar angajații au primit înștiințarea de concediere", a explicat Silvia Thalmann-Gut pentru postul public de televiziune SRF. Societatea nu a putut pune în practică un plan social "pentru că este insolvabilă", a precizat responsabilul cantonal, arată Agerpres.
Nord Stream 2 AG este compania care a gestionează gazoductul Nord Stream 2 și care săptămâna trecută a fost sancționată de SUA, după ce Rusia a recunoscut independența celor două provincii separatiste din estul Ucrainei.
Nord Stream 2 AG este înregistrată în Elveția, dar este deținută de grupul energetic rus Gazprom. Gigantul rus a plătit jumătate din costurile construirii conductei Nord Stream 2, estimate la 11 miliarde de dolari, iar cealaltă jumătate a fost plătită de partenerii din acest proiect: Shell, OMV, Engie, Uniper și Wintershall DEA.
Săptămâna trecută, autoritățile germane au suspendat procedurile de autorizare a gazoductului Nord Stream 2, un proiect de 11 miliarde de dolari care ar fi urmat să dubleze livrările de gaze naturale rusești în Germania, tot ca răspuns la acțiunile Rusiei în Ucraina.
Parmelin a anunțat la televiziune că firma Nord Stream 2 cu sediul în Elveția a concediat aproximativ 140 de angajați.
Acest proiect controversat este una din victimele comerciale cele mai vizibile ale conflictului din Ucraina. Și Statele Unite au impus sancțiuni săptămâna trecută, astfel încât se interzice altor firme să facă afaceri cu consorțiul cu sediul în Elveția.
Germania, cea mai mare economie europeană, este presată de mai mult timp de alte state din Occident pentru a deveni mai puțin dependentă de gazele rusești, însă planurile Berlinului de a închide toate centralele nucleare, până la finalul lui 2022, și toate termocentralele pe cărbune, până în 2030, au restrâns foarte mult opțiunile disponibile.
Ministrul Economiei, Robert Habeck, a descris expansiunea accelerată a capacității pentru energia regenerabilă ca un element cheie în obiectivul de a face Germania mai puțin dependentă de livrările de combustibili fosili din Rusia.
Un secretar de stat în Ministerul Economiei, Franziska Brantner, a declarat pentru postul de radio Deutschlandfunk că primul proiect de lege a fost deja prezentat.
"Intenționăm să facem un efort real național pentru a extinde energia regenerabilă", a afirmat Brantner.
Presa germană citase anterior un document al Ministerului Economiei în care se arată că Germania vrea să-și acopere aproape toate nevoile sale de electricitate cu livrări din surse regenerabile până în 2035, față de obiectivul precedent - până în 2050.
Brantner a declarat: "Nu este doar o problemă de protecție a mediului, ci și una reală de securitate, trebuie să facem totul pentru acest obiectiv".
Shell, Wintershall Dea, Uniper, Engie și OMV sunt companiile occidentale care s-au alăturat ca parteneri de finanțare în proiectul de infrastructură condus de Gazprom. Marți, Shell a anunțat că va renunța la toate societățile sale mixte pe care le deține împreună cu producătorul de gaze Gazprom, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina. Gigantul anglo-olandez renunță inclusiv la implicarea sa în gazoductul Nord Stream 2.
