PREMIERĂ Bugetul României va fi realizat în aplicație digitală

Bugetul de stat pentru anul 2027 va fi primul buget al României realizat într-o nouă aplicație electronică, BugetNG, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar ministerele au început deja introducerea datelor, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

CITEȘTE ȘI FOTO Anunț Lidl în România despre marca proprie Pilos dedicată produselor lactate. Ajunge la o pondere de 88% provenit de la furnizori locali

"E primul buget al României pe care intenționăm să-l facem în nouă aplicație Buget_NG, care a fost finanțată prin PNRR. Deci, practic, avem o nouă aplicație electronică, va fi un buget electronic, un buget în format digital, transparent, un buget în care te vei putea uita în profunzime. Și vei putea face analize mult mai precise legate unde se duc banii", a afirmat Nazare la dezbaterea organizată cu ocazia lansării celei de-a treia ediții a Barometrului Antreprenorilor NewMoney-INSCOP.

Potrivit acestuia, aplicația a fost finalizată la sfârșitul lunii august, scrie Agerpres.

"Și operațiunile din cursul anului vor fi făcute tot în această aplicație. Pornit în 2021, pusă în PNRR în primul meu mandat, a fost finalizată acum pe 31 august. Dar tot e bine și avem această aplicație și am mari speranțe că, în ciuda faptului că va fi un pic mai complicat să introduci datele, pentru că, într-adevăr, trebuie să adaugi și justificări pentru anumite programe și să adaugi date legate de cheltuieli", a explicat ministrul.

El a subliniat că noul sistem va permite o monitorizare mai bună a cheltuielilor publice.

"Dar asta ne va permite să avem o imagine mult mai bună de ansamblu asupra modului în care să cheltuie banii. Deja, persoanele abilitate de la ministere, de la toți ordonatorii, s-au autorizat în aplicație și au început să introducă date. Deci, practic, lucrul cu bugetul și, eu știu, cu transmiterea datelor a început deja și, în următoarele zile, vom agrea un calendar pentru bugetul anului 2027. Îi vom propune domnului prim-ministru, un calendar", a adăugat Alexandru Nazare.

CITEȘTE ȘI FOTO Anunț Lidl în România despre marca proprie Pilos dedicată produselor lactate. Ajunge la o pondere de 88% provenit de la furnizori locali

Recent, Guvernul a adoptat o primă rectificare bugetară, de urgență, care va fi urmată până la final de noiembrie, de a doua rectificare. Cele mai importante alocări s-au făcut către Ministerul Sănătății, toate alocările fiiind în linie cu obiectivul de a respecta ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru acest an, a spus ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

"Pregătim o a doua rectificare bugetară în termenul legal, până la 30 noiembrie și ne propunem să începem discuțiile pe bugetul anului rumător în cel mai scurt timp posibil", a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Ministrul a declarat într-o conferință de presă după ședința de Guvern, că Educația a primit o alocare suplimentară în ședința de guvern de 140 de milioane de lei, pentru învățământ universitare și cheltuieli.

De asemenea, potrivit informațiilor Profit.ro, față de proiectul de rectificare anunțat anterior, alte circa 400 de milioane de lei au fost alocate pentru Ministerul Dezvoltării, în scopul plății de facturi.

Rectificarea este construitã cu menținerea țintei de deficit cash de 6,2% din PIB. Alocãrile suplimentare sunt corelate cu reducerea sumelor estimate cã nu vor fi utilizate în acest an și cu actualizarea prognozei de venituri pe baza încasãrilor efective. Actul normativ are la bazã concluziile Raportului privind situația economicã și bugetarã pe primul semestru și execuția bugetului general consolidat pe primele nouã luni ale anului 2026, încheiatã cu un deficit de 3,81% din PIB, fațã de 5,31% din PIB în aceeași perioadã a anului 2025.

Principalele alocãri

• 7,12 miliarde de lei pentru sãnãtate, astfel: 3,22 miliarde de lei în plus pentru bugetul asigurãrilor de sãnãtate și disponibilizarea separatã a aproximativ 3,9 miliarde de lei deja prevãzute în acest buget;
• 3,47 miliarde de lei în plus la transferurile cãtre bugetul asigurãrilor sociale de stat, pentru plata pensiilor;
• 2,81 miliarde de lei în plus pentru bugetele locale, inclusiv 2 miliarde de lei pentru stingerea plãților restante;
• aproximativ 169 de miliarde de lei pentru investiții, cu circa 4 miliarde de lei peste programul aprobat prin legea bugetului.

CITEȘTE ȘI Măsuri adoptate în ordonanța trenuleț a Guvernului - Pregãtirea localitãților pentru iarnã, finanțarea serviciilor esențiale, continuarea investițiilor, facturi restante pentru lucrãri executate, eliminarea taxei pe colete de 25 de lei

Sãnãtatea beneficiazã de fonduri suplimentare pentru tratamente și urgențe

Bugetul Fondului național unic de asigurãri sociale de sãnãtate este suplimentat cu 3,22 miliarde de lei. Din aceastã sumã, 3,20 miliarde de lei sunt destinate medicamentelor, materialelor sanitare și serviciilor medicale, inclusiv programelor naționale de sãnãtate și decontãrii serviciilor spitalicești. Sunt acoperite și drepturi salariale ale personalului din unitãțile sanitare publice.
Separat de suplimentare, CNAS poate utiliza aproximativ 3,9 miliarde de lei reținute la începutul anului din bugetul deja aprobat. Plafonul pentru încheierea contractelor cost-volum și cost-volum-rezultat este stabilit la 9,1 miliarde de lei.

Prin bugetul Ministerului Sãnãtãții sunt alocate suplimentar 774 de milioane de lei:

• 183 de milioane de lei pentru salariile personalului serviciilor județene de ambulanțã;
• 200 de milioane de lei pentru funcționarea UPU/SMURD din spitalele autoritãților locale;
• 391 de milioane de lei pentru acțiuni prioritare și programe naționale de sãnãtate în spitalele din subordinea ministerului.

Ministerul poate utiliza și aproximativ 500 de milioane de lei din sumele reținute inițial. Totodatã, alocãrile pentru proiecte cu finanțare externã nerambursabilã cu execuție redusã sunt diminuate cu 700 de milioane de lei. Dupã toate ajustãrile, creșterea netã a bugetului Ministerului Sãnãtãții este de aproximativ 72 de milioane de lei.

CITEȘTE ȘI Decizie în Guvern - Amânare de un an la amenzile pentru bonuri fiscale emise fără să conțină date sub formă de cod QR

Resurse pentru plata pensiilor și funcționarea serviciilor publice

Transferurile cãtre bugetul asigurãrilor sociale de stat cresc cu 3,47 miliarde de lei, pentru echilibrarea bugetului de pensii pânã la sfârșitul anului. Creșterea netã a bugetului Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidaritãții Sociale este de 3,32 miliarde de lei.

La Ministerul Afacerilor Interne sunt asigurate 550 de milioane de lei pentru pensiile din decembrie, 68,6 milioane de lei pentru încadrarea absolvenților Academiei de Poliție și 37,5 milioane de lei pentru menținerea capacitãții operative.

Bugetele locale primesc suplimentar 2,81 miliarde de lei

Suplimentarea sumelor defalcate din TVA este de 2.808,4 milioane de lei și cuprinde:

• 280,1 milioane de lei pentru cheltuieli descentralizate la nivelul județelor. Principalele suplimentãri vizeazã Programul pentru școli al României (124,2 milioane), protecția copilului (86,3 milioane), centrele pentru adulți cu dizabilitãți (57,7 milioane) și cãminele pentru vârstnici (12,8 milioane);
• 237,1 milioane de lei pentru cheltuieli descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor Bucureștiului. Sunt suplimentate fondurile pentru asistenții personali ai persoanelor cu dizabilitãți grave și indemnizațiile lunare (106,6 milioane), finanțarea de bazã a școlilor (83,9 milioane), îngrijirea vârstnicilor și indemnizațiile îngrijitorilor informali (53,5 milioane), precum și alte servicii sociale;
• 2.257,5 milioane de lei pentru echilibrarea bugetelor locale, din care 2 miliarde pentru plãți restante și 257,5 milioane rezultate din actualizarea estimãrii impozitului pe venit;
• 33,7 milioane de lei pentru învãțãmântul preuniversitar particular și confesional acreditat, inclusiv pentru executarea unor hotãrâri judecãtorești în județul Arad.

Sumele reprezintã majorãri nete, dupã ajustarea alocãrilor la necesarul comunicat de autoritãțile locale. Aceste ajustãri includ diminuãri de 31,7 milioane de lei la transportul gratuit al elevilor, 23,8 milioane la Programul pentru școli în București și 6,4 milioane la drepturile copiilor cu cerințe educaționale speciale din învãțãmântul special.

CITEȘTE ȘI ANAF derulează un program de conformare privind contribuabilii care prezintă risc fiscal din perspectiva TVA

Douã miliarde de lei pentru stingerea restanțelor administrațiilor locale

Din suplimentarea totalã pentru bugetele locale, 2 miliarde de lei sunt destinate unui mecanism prin care administrațiile își achitã restanțele cãtre furnizori, iar furnizorii își sting, cu aceste sume, datoriile fiscale cãtre buget. Sunt eligibile și obligațiile fiscale restante proprii ale autoritãților locale.

Mecanismul vizeazã restanțele înregistrate la 30 septembrie 2026 de autoritãțile locale, instituțiile finanțate din bugetele locale și spitalele din rețeaua acestora. Sunt incluși furnizorii de bunuri, servicii și lucrãri, furnizorii de energie termicã și operatorii de transport public.

Utilizarea sumelor se face pe baza certificatelor de atestare fiscalã și a acordurilor dintre pãrți, exclusiv pentru stingerea obligațiilor eligibile. Mecanismul reduce arieratele și deblocheazã plãțile, iar sumele se regãsesc în încasãrile bugetare. Cererile se depun pânã la 25 noiembrie 2026. Sumele repartizate și neutilizate pânã la 21 decembrie se retrag.

Investițiile se mențin la peste 8% din PIB

Bugetul de investiții se situeazã la aproximativ 169 de miliarde de lei, cu circa 4 miliarde peste nivelul aprobat prin legea bugetului. Resursele sunt reorientate cãtre finalizarea proiectelor din PNRR și din fonduri europene.

Alocãrile pentru componenta de împrumut a PNRR cresc cu aproximativ 2,7 miliarde de lei, din care 2 miliarde în bugetele locale și 746 de milioane la bugetul de stat. Cheltuielile de capital cresc cu 1,7 miliarde de lei la nivelul bugetului general consolidat. Alocãrile pentru granturile PNRR și pentru proiectele cu finanțare externã nerambursabilã se ajusteazã în funcție de execuție, cu menținerea finanțãrii necesare proiectelor în derulare.

Ordonanța permite redistribuirea creditelor neutilizate între programe europene, PNRR și ordonatori, în limita fondurilor aprobate și cu respectarea condițiilor legale. Pot fi acoperite și cheltuieli necesare finalizãrii proiectelor care nu sunt cuprinse în contractele de finanțare, în limita indicatorilor tehnico-economici aprobați, precum și sume stabilite prin hotãrâri judecãtorești definitive. Pentru proiectele SAFE, cu o alocare de 6,37 miliarde de lei în 2026, sunt permise virãri și redistribuiri între ordonatori.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Control pe șantiere. ANAF a declanșat o acțiune amplă la firme din construcții. Inspectorii Antifraudă fac verificări și pe șantiere

Veniturile și cheltuielile sunt ajustate la execuția bugetarã

La nouã luni, deficitul a fost de 3,81% din PIB, fațã de 5,31% în aceeași perioadã din 2025. Rectificarea utilizeazã un PIB nominal actualizat de 2.086,3 miliarde de lei. Deficitul nominal crește cu 3,5 miliarde de lei, la 130,3 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 6,2% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scãdere cu 6 miliarde de lei, iar cheltuielile se reduc cu 2,5 miliarde de lei. Revizuirea veniturilor include urmãtoarele influențe la bugetul de stat:

• majorãri la TVA de 7,18 miliarde de lei, inclusiv 2,81 miliarde pentru bugetele locale; la impozitul pe venit de 2,03 miliarde; la impozitul pe profit de 1,19 miliarde; la impozitul pe dividende de la persoane juridice de 0,95 miliarde; la impozitele specifice sectorului bancar și energetic, inclusiv contribuția de solidaritate, de 1,71 miliarde;
• diminuãri la accize de 3,68 miliarde de lei, inclusiv efectul reducerii accizei la motorinã; la taxele din jocuri de noroc de 0,75 miliarde; la veniturile nefiscale de 1,87 miliarde; la rambursãrile de la Uniunea Europeanã de 5,91 miliarde, în corelație cu execuția proiectelor.

Pe partea de cheltuieli, sunt acoperite obligații precum dobânzile aferente datoriei publice, suplimentate cu 3,5 miliarde de lei, transferurile pentru pensii, asistența socialã și drepturile de personal. Sunt reduse alocãrile estimate cã nu vor fi utilizate: 6,71 miliarde de lei pentru proiecte cu finanțare externã nerambursabilã la bugetul de stat, 1,14 miliarde la subvenții, precum și sume la alte transferuri și alte cheltuieli. Din ajustarea de 6,71 miliarde, 4,99 miliarde provin din rezerva Ministerului Finanțelor pentru finanțarea temporarã a proiectelor în cazul indisponibilitãții fondurilor europene.

CITEȘTE ȘI RECTIFICARE Salarii mai mici decât se anticipa anterior și inflație mai ridicată. Scădere economică de 0,4% pentru 2026, dar PIB nominal mai mare - Datele pe care se construiește rectificarea bugetară de urgență

Sumele reținute la începutul anului sunt repartizate în funcție de necesar

Rectificarea aplicã mecanismul de reținere a 10% din creditele aprobate, prevãzut de Legea finanțelor publice, cu excepțiile legale. Resursele sunt disponibilizate acolo unde necesarul este fundamentat, în principal în sãnãtate, și diminuate acolo unde execuția indicã faptul cã nu vor fi utilizate pânã la sfârșitul anului.

Diminuãrile sumelor reținute depãșesc 3 miliarde de lei. Cele mai mari sunt la Ministerul Finanțelor (0,73 miliarde), Ministerul Dezvoltãrii (0,69 miliarde), Ministerul Transporturilor (0,56 miliarde), Ministerul Agriculturii (0,49 miliarde) și Ministerul Energiei (0,25 miliarde). Aceste valori privesc sumele reținute, nu modificarea totalã a bugetului fiecãrei instituții.