' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Potrivit studiului, deși indicatorul pe locuitor a depășit pentru prima dată pragul de 1.300 de euro, ajungând la 1.319 euro, România continuă să se plaseze pe ultimele locuri din Uniunea Europeană la finanțarea sănătății, mult sub media europeană de 10% din PIB. Studiul, realizat de o echipă de cercetători coordonată de conf. univ. dr. Sorin Anagnoste, evidențiază transformări structurale majore, dar și dezechilibre severe care pun în pericol sustenabilitatea sistemului pe termen mediu.
Calculele exclud cheltuielile pentru construcții, dotări sau investiții, indiferent de sursă și pe cele sociale ale CNAS vizând concedii și indemnizații.
Studiul "Transparența banilor din sistemul medical românesc" arată că pentru prima dată contribuțiile de asigurări sociale de sănătate (CASS) au depășit jumătate din cheltuiala totală a sistemului, ajungând la o pondere de 51,15%, comparativ cu doar 42,5% în 2023. Această consolidare a fost obținută fără majorarea cotei nominale de 10%, doar prin lărgirea bazei de contribuție și prin creșterea salariului mediu brut, explică realizatorii studiului.
Potrivit studiului, Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este alimentat din trei surse, iar CASS acoperă 84% din venituri, "sursa dominantă și fundamentul sustenabilității sistemului". Veniturile FNUASS au crescut de la 38,9 în 2019 la 77,9 miliarde lei în 2025, peste 92% din CASS provenind numai de la salariați, ceea ce produce un "dezechilibru structural", în contextul în care finanțarea "este susținută, în principal, de o singură categorie de contribuabili. "Veniturile din activități independente au ajuns la 3,2 mld lei, de la circa 0,9 mld lei în 2022, dar rămân marginale în ansamblu", menționează studiul.
Economiștii care au realizat studiul arată că măsurile de extindere a bazei de impunere "au funcționat", așa încât s-a înregistrat un plus de 2,16 mld. lei în numai cinci luni". Printre aceste măsuri se numără eliminarea scutirilor de CASS pentru construcții, agricultură și industria alimentară (perioada 2023-2024), introducerea CASS pe concediile medicale (2024) și aplicarea reținerii la sursă pentru categorii anterior exceptate, precum șomeri, persoane aflate în concediu de creștere a copilului, beneficiari de venit minim garantat, dar și pensionari cu pensii de peste 3.000 lei, scrie News.ro.
Ca urmare, numărul asiguraților contributori a urcat, în premieră, la 9.664.268 de persoane, reprezentând 50,75% din populație.
AVERTISMENTUL EXPERȚILOR
În pofida încasărilor record, experții atrag atenția că măsura de taxare a pensiilor are un termen limitat. În secțiunea "Termen de aplicare", din studiul citat, se specifică faptul că Legea nr. 141/2025 se aplică doar între 1 august 2025 și 31 decembrie 2027. Dacă prevederea dispare, FNUASS va pierde circa 5,5 miliarde lei pe an, risc considerat major în contextul anului electoral 2028.
"Proiectul de buget pentru 2026 prevede subvenții de echilibrare zero. Fără sursa din pensii, acest echilibru devine imposibil de susținut în 2028 fără reluarea subvențiilor", menționează experții.
Mai mult, în analiza din tabelul "Simulare pe veniturile din pensii 2025", se arată că menținerea plafonului neimpozabil de 3.000 de lei la pensii lasă neîncasate la FNUASS circa 12,97 miliarde de lei pe an. Această realitate generează o "inechitate între salariați și pensionari": la un venit brut de 4.050 lei (salariul minim), un salariat plătește CASS de circa 375 lei pe lună, iar un pensionar numai 105 lei, deoarece contribuția se aplică doar sumei care depășește plafonul.
Efectul secundar al reformei, creșterea numărului de neasigurați
Experții aceluiași studiu mai atenționează că lărgirea bazei de taxare a avut ca efect secundar creșterea cu 511.000, după aplicarea Legii nr. 141/2025, a numărului persoanelor neasigurate, ajungând la un total de 2,92 milioane de persoane.
Conform studiului, coasigurații, personalul monahal și o parte dintre pacienții din programele naționale au pierdut automat calitatea de asigurat, cu excepția bolnavilor oncologici, însă nu acestea sunt categoriile vulnerabile.
"Neasigurații sunt în general persoane active care lucrează fără forme legale sau folosesc structuri juridice pentru a evita contribuția. Pachetul minimal pentru neasigurați a costat doar 4,2 milioane lei în 2025. În practică, aceste persoane ajung la urgență și plătesc din buzunar, alimentând nivelul ridicat al plăților directe", avertizează aceiași experți.
În acest context, studiul propune ca soluții asigurarea obligatorie universală, după modelul Germaniei, Franței sau Olandei, un CASS minimal obligatoriu pentru persoanele fără venituri declarate care nu se încadrează în categoriile exceptate, reconsiderarea eliminării coasiguraților (sisteme comparabile, precum cel german, mențin coasigurarea familială), transferul responsabilității de plată către instituția care generează costul, de exemplu, Ministerul Justiției pentru persoanele private de libertate.
FNUASS FINANȚEAZĂ SALARII, NU SERVICII MEDICALE
Potrivit aceluiași studiu, în 2025, influențele salariale depășesc decontarea serviciilor spitalicești.
Transferurile din FNUASS pentru creșteri salariale (calculate ca diferență față de anul de referință 2016) au atins 16,9 miliarde de lei, depășind bugetul alocat efectiv pentru decontarea serviciilor în spitalele publice (14,86 miliarde de lei).
În paragraful "Ce nu funcționează în mecanismul actual" din studiul citat, se arată că influențele salariale cresc anual independent de volumul de servicii medicale prestate, generând o rigiditate bugetară mare și stimulente inversate în spitalele publice.
"Orice majorare salarială, angajare sau avansare se traduce direct în cheltuială suplimentară din FNUASS. Spitalele private nu beneficiază de acest mecanism, deși prestează aceleași servicii, ceea ce distorsionează competiția. O parte importantă din finanțare este asigurată independent de activitatea medicală realizată, ceea ce reduce presiunea pentru eficiență. CNAS finanțează costuri salariale istorice, iar fondul devine dificil de controlat, creându-se astfel o rigiditate bugetară. (...). Influențele salariale trebuie integrate în tarifele serviciilor medicale, concomitent cu recalcularea tarifelor pe baza costurilor reale", se mai arată în același studiu.
Studiul citat menționează că furnizorii privați au încasat, în anul 2025, 48,50% din cheltuielile FNUASS (37,77 mld. lei) și 57,52% din cheltuiala curentă totală cu sănătatea la nivel național.
Graficul "Ponderea furnizorilor privați pe paliere de asistență" indică faptul că sectorul privat controlează procente masive din decontările publice: 100% la Medicamente eliberate în farmacii și Medicina de familie; 99,6% la Îngrijiri medicale la domiciliu; 88,9% la Ambulatoriul paraclinic; 73,6% din decontările pentru Programele naționale (traseul pacientului oncologic cumulând singur 12,07 miliarde lei).
Totuși, privatul deține doar 6,1% din spitalizarea continuă. Astfel, sectorul privat lipsește complet din județele Covasna, Dâmbovița, Ialomița și Teleorman, dezvoltându-se doar în județele cu infrastructură universitară sau economică puternică (București, Constanța, Brașov, Cluj).
Plățile directe ale populației (out-of-pocket) au însumat 33,64 miliarde de lei, reprezentând 26,28% din totalul cheltuielilor cu sănătatea în 2025. Deși suma totală a crescut cu 13,4%, ponderea procentuală a scăzut față de nivelul de 29,9% din 2023 deoarece finanțarea publică pentru medicamente a crescut într-un ritm mai rapid, limitând transferul total al costurilor către pacienți.
Conform tabelului "Plățile directe pe categorii", banii achitați direct de pacienți se împart astfel: 49,8% (16,74 miliarde lei) pe Produse farmaceutice, materiale sanitare și dispozitive și 37,4% (12,58 miliarde lei) pe Servicii medicale în ambulatoriu (inclusiv stomatologie).
"Acestea sunt exact zonele în care decontarea publică acoperă cel mai puțin, obligând românii să plătească aproape exclusiv din buzunar, în condițiile în care preplata voluntară (asigurări și abonamente) rămâne marginală", se arată în documentul citat.
Potrivit sursei citate, asigurările private trec, în premieră, de 1 miliard lei prime, dar rămân sub 0,5% din sistem.
De asemenea, studiul relevă că jumătate din plățile directe merg pe medicamente, o treime pe ambulatoriu.
Experții mai arată că aproape trei din zece lei vin din surse private, iar 57,5% din bani ajung la furnizori privați, iar 70% din toate resursele merg către spitale și medicamente, în timp ce ambulatoriul primește un sfert.
"Este un sistem orientat către tratarea bolii. Serviciile spitalicești și produsele farmaceutice concentrează împreună circa 70% din toate resursele financiare alocate sănătății, în timp ce serviciile ambulatorii reprezintă doar un sfert. Consolidarea ambulatoriului, a asistenței comunitare și a prevenției rămâne principala direcție de eficientizare a sistemului", atrag atenția experții care au realizat studiul.
RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR
Experții afirmă că măsurile adoptate în ultimii trei ani "au fost corecte și au produs efecte favorabile". Astfel, CASS finanțează în premieră peste jumătate din sistem fără majorarea cotei de 10%, ci doar prin lărgirea bazei de contribuție și creșterea salariilor, dependența de bugetul de stat s-a redus (subvențiile au scăzut de la 8,94 la 6,40 miliarde lei, iar ponderea lor în FNUASS de la 16% la 8%), povara directă asupra pacienților scade relativ (OOP coboară de la 29,9% la 26,3%, pentru că finanțarea publică a crescut mai repede), se conturează o inversare a piramidei serviciilor (ambulatoriul crește cu 11,3%, spitalele cu doar 8,7%, iar traseul pacientului oncologic funcționează ca model integrat) și sistemul este mixt de facto: furnizorii privați încasează 48,5% din FNUASS și 57,5% din cheltuiala totală, dominând ambulatoriul și rămânând marginali în spital.
Potrivit aceluiași studiu, reforma este "incompletă", în contextul în care rămân 23 de categorii exceptate de la plata CASS, adică 6,46 milioane de persoane, iar plafonul pe pensii lasă neîncasate circa 13 miliarde lei pe an.
"Există pericolul real ca, în 2028, să li se adauge pensionarii care contribuie în prezent", avertizează experții.
Aceștia spun că, în al doilea rând, numărul neasiguraților a crescut la 2,92 milioane de persoane, dintre care peste 95% au sub 60 de ani, iar mecanismul influențelor salariale rămâne activ: 16,9 miliarde lei în 2025, peste valoarea serviciilor spitalicești decontate, în timp ce structura rămâne orientată către tratarea bolii: 70% din resurse merg către spitale și medicamente, iar România finanțează 6,68% din PIB, față de 10% media UE.
Potrivit experților, consolidarea veniturilor se face "prin lărgirea bazei, nu prin majorarea cotei".
"Când statul decide să scutească o categorie socială de la plata CASS, contribuția aferentă ar trebui achitată din alte surse publice. Transferurile către FNUASS ar deveni explicite și predictibile, iar subvențiile generale de echilibrare nu ar mai fi necesare", este propunerea centrală a experților.
Aceștia recomandă continuarea extinderii bazei de contribuabili: pragul de 3.000 lei aplicabil pensionarilor ar trebui menținut după 2027 și reevaluat periodic, în funcție de evoluția pensiei medii și de capacitatea financiară a sistemului; separarea politicii sociale de finanțarea asigurărilor: costul exceptărilor, cu excepția copiilor, ar trebui acoperit prin transferuri dedicate de la bugetul de stat, nu prin diminuarea resurselor fondului; rezolvarea problemei persoanelor neasigurate: asigurare obligatorie universală, după modelul Germaniei, Franței sau Olandei, inclusiv un CASS minimal obligatoriu pentru persoanele fără venituri declarate; dezvoltarea mecanismelor de finanțare voluntară: presupune delimitarea mai clară a pachetului de bază, eliminarea diferențelor de finanțare dintre spitalele publice și cele private și facilități fiscale adresate direct persoanelor fizice, pentru dezvoltarea segmentului de retail; creșterea implicării autorităților locale: responsabilitatea principală rămâne investițiile, dar implicarea în susținerea cheltuielilor curente este necesară, în special în perioadele cu costuri mari la utilități și întreținere.
