Rezultatele 1 - 25 din 370 pentru "pib"

De ani de zile industria producătoare din România și-a redus constant contribuția la PIB, ajungând la o limită care începe să se manifeste puternic în economia țării. Cristian Pârvan, președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM), semnalează posibilele efecte negative care vor impacta țara, dacă producția nu revine.

Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul III 2021 a fost de 295,122 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 0,4% față de trimestrul II 2021 și cu 8,2% față de trimestrul III 2020, arată datele provizorii (2) publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

PIB-ul global va depăși pentru prima dată 100 de mii de miliarde de dolari în 2022 iar China va avea nevoie de mai mult timp decât s-a estimat inițial pentru a depăși Statele Unite, devenind prima economie mondială, susține compania britanică de consultanță Cebr, transmite Reuters.

Produsul Intern Brut al Uniunii Europene a fost, în 2020, de aproximativ 13.400 miliarde de euro la prețuri curente, iar în termeni reali PIB-ul UE a fost anul trecut cu 17% mai mare decât în 2010, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Indicatorul datorie guvernamentală reprezintă 48,5% din PIB, sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht, la finalul lunii septembrie, conform unui comuniat al Ministerului Finanțelor (MF).

Creșterea economică a fost de 0,4% în trimestrul al treilea comparativ cu precedentul, arată datele provizorii ale Institutului Național de Statistică, revizuite în sus cu 0,1 puncte procentuale. Față de același trimestru din 2020, produsul intern brut a crescut cu 7,4%, date revizuite în sus cu 0,2 puncte procentuale. Cea mai importantă contribuție a avut-o agricultura, cu un an foarte bun, în timp ce construcțiile au intrat pe minus. Pe categoria de utilizări, consumul a fost principalul motor, urmat de variația stocurilor, în timp ce investițiile au avut un impact negativ, alături de exportul net.

Politica fiscală rămână o sursă importantă de incertitudini, în condițiile în care nu a fost adoptată o nouă rectificare bugetară și nu a fost publicat planul de buget pentru 2022, care să arate angajamentul pentru reducerea deficitului bugetar, arată BNR. Deja coaliția care se conturează între PNL și PSD discută de majorarea pensiilor.

Terminologia de "taxă pe lux", una extrem de nefericită. Încrederea în economie s-a deteriorat în ultimele luni și a ajuns sub media sa istorică.

Economia zonei euro a crescut, în trimestrul al treilea, cu 2,2% față de trimestru precedent, în timp ce, la nivelul Uniunii Europene, avansul a fost de 2,1%, potrivit datelor Eurostat.

Datele privind creșterea economiei românești în trimestrul III au surprins negativ piața, iar economiștii revizuiesc acum în jos estimările pentru acest an. Epidemia de coronavirus și scăderea industriei vor mușca din evoluția economică pe final de an, deși, de cealaltă parte, statul mai are de cheltuit aproape jumătate din ținta de deficit bugetar.

Produsul intern brut a crescut cu doar 0,3% în trimestrul III față de trimestrul II, arată datele semnal publicate de Institutul Național de Statistică. Rata anuală decelerează de la 13,9% la 7,2%, în condițiile în care mare parte din restricțiile pandemice din valul 4 nu erau încă în vigoare.

Comisia Europeană a revizuit ușor în scădere prognoza privind evoluția economiei românești în acest an, de la 7,4% la 7%. Totodată, prognoza de inflație pentru 2021 a fost majorat de la 3,2% la 4%.

România a depășit Ungaria ca PIB pe cap de locuitor, iar dacă menține ritmul actual, va depăși și Polonia, în maximum doi ani, a declarat Marcel Ionescu- Heroiu, oficial al Băncii Mondiale.

Economia SUA a încetinit mai mult decât se estima în trimestrul al treilea, în condițiile în care numărul infecțiilor cu Covid-19 a crescut, punând și mai multă presiune pe lanțurile de aprovizionare și provocând penurii de bunuri, care aproape au înăbușit cheltuielile de consum.

Produsul Intern Brut (PIB) al Greciei s-a contractat în 2020 cu 9%, arată statistici oficiale revizuite, o contracție mai mare decât cea anunțată inițial, impactul pandemiei covid-19 fiind mai mare decât se aștepta, relatează AFP.

Economia României va crește cu 7% în acest an, printre cele mai bune performanțe la nivel european, potrivit Fondului Monetar Internațional (FMI). Rata inflației va rămâne ridicată până la finele anului, iar deficitul de cont curent se va adânci, arată instituția în raportul din octombrie privind perspectivele economiei globale.

Economia zonei euro a crescut, în trimestrul al doilea, mai rapid decât indicau estimările anterioare, susținută mai ales de consumul privat, arată datele publicate marți de Eurostat.

Niciun prezicător nu citește într-un “glob de cristal”, pentru a putea vedea clar într-un viitor încețoșat de riscuri și incertitudini.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a majorat estimarea de creștere economică pentru România cu un punct procentual, la 7%.

Statele membre ale Uniunii Europene au alocat 168,5 de miliarde de euro pentru apărare în 2019, reprezentând 2,6% din totalul cheltuielilor guvernamentale și echivalentul a 1,2% din PIB, printre țările cu cea mai ridicată pondere a cheltuielilor de apărare în PIB fiind și România, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Vânzările de automobile electrice au fost puternic stimulate în ultimii doi ani, iar numărul acestor vehicule a crescut substanțial în majoritatea țărilor Uniunii Europene. Cu toate acestea, mai sunt țări unde procentajul de penetrare a propulsiei electrice a rămas în urmă. Din fericire, România nu se află printre acestea, potrivit cifrelor publicate de ACEA.

Grupul austriac Erste, proprietarul BCR, a revizuit în scădere estimarea de creștere pentru economia României în acest an, pe fondul datelor ușor sub așteptări din trimestrul al doilea.

Economia României a crescut cu 1,8% în trimestrul 2 față de trimestrul 1 și cu 13% față de același trimestrul din 2020, când era puternic afectată de pandemia COVID-19 și restricțiile asociate.

Proiectul de rectificare bugetară prevede un deficit de 7,13% din PIB, în scădere ușoară față de 7,16% în planul prezentat la începutul anului, în timp ce suma crește la 83,76 miliarde lei, de la 80 miliarde lei inițial. Majorarea sumei deficitului concomitent cu declinul ușor ca pondere în PIB este posibilă în contextul în care evoluția peste așteptări a economiei în ultima perioadă a determinat și îmbunătățirea prognozelor economice pe care este construit bugetul. Primesc bani mai mulți Ministerul Sănătății - 3,7 miliarde lei, inclusiv 500 milioane lei pentru achiziții de vaccinuri, Ministerul Finanțelor - 3 miliarde lei pentru acțiuni generale, inclusiv 800 milioane lei pentru fondul de rezervă al Guvernului, Ministerul Dezvoltării - 2,24 miliarde lei, Ministerul Educației aproape un miliard de lei, Ministerul Transporturilor primește în plus doar 626 milioane lei. Bani în plus primesc și serviciile, SRI - 117 milioane lei, bani necesari pentru plata salariilor, pensiilor speciale și a facturilor la utilități, SIE - 17,3 milioane lei pentru salarii și STS - 41,2 milioane lei pentru chirii și investiții.