Rezultatele 1 - 25 din 187 pentru "pib"

România a încheiat anul 2018 cu un deficit bugetar de 2,8% din PIB, iar anul acesta va diminua deficitul cu cel puțin 0,5 puncte procentuale, susține ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, potrivit Reuters.

Pruducția industrială a Germania a scăzut cu 1,9% în noiembrie, comparativ cu octombrie, o nouă veste proastă pentru cea mai mare economie europeană, care crește riscurile unei recesiuni. În ritm anual, producția industrială a avut un declin de 4,7%, cel mai mare de la criza financiară încoace.

Nu-i investiție mai bună în resursa umană pe care un antreprenor sau manager o poate face zilele acestea decât recrutarea de astrologi, ghicitoare în cafea, numerologi sau vrăjitoare capabile să vadă în beregata vreunei găini negre viitorul fiscal, juridic și bugetar al țării.

Creșterile de salarii de două cifre din ultimii ani, mai ales la cele din sectorul bugetar, s-au văzut într-o creștere puternică a consumului. Consumul efectiv individual și produsul intern brut per capita, indicatori ajustați cu puterea de cumpărare, au înregistrat în România cea mai rapidă convergență din Uniunea Europeană în ultimii 3 ani. Pe datele de consum, România a depășit Croația și Ungaria și se apropie de pragul de 70% din media UE.

Economia americană a încetinit în trimestrul trei din 2018 mai puțin decât se așteptau analiștii, dar cifrele arată că PIB-ul este în grafic pentru a atinge ținta administrației Trump de 3% în acest an, arată cea de-a doua estimare publicată de Departamentul american al Comerțului, transmit AP și Reuters.

Acțiunile europene au încheiat tranzacțiile de vineri în teritoriu negativ, la capătul unei săptămâni în care atenția investitorilor a fost îndreptată către datele economice venite din Germania și înspre Londra, unde premierul Theresa May încearcă să convingă Parlamentul să aprobe proiectul acordului de Brexit.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a redus de la 5,5% la 4,5% estimarea privind creșterea produsului intern brut în 2018 în noua proiecție de toamnă. Pe de altă parte, PIB nominal a fost revizuit din nou în sus, pe baza estimărilor că economia va fi mai inflaționistă în acest an decât în prognoza anterioară.

Comisia Europeană a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în 2018 și 2019, în contextul încetinirii consumului privat, și a avertizat asupra adâncirii în continuare a deficitului bugetar, în special din cauza majorărilor salariilor și pensiilor.

Gigantul american al industriei de apărare Raytheon se așteaptă anul viitor la comenzi de sisteme de rachete Patriot din partea României în valoare de jumătate de miliard de dolari, valoarea totală a oportunității de business cu statul român pe acest segment fiind estimată la circa 2 miliarde de dolari, a declarat CEO-ul Raytheon, Thomas A. Kennedy, în cadrul unei teleconferințe cu analiști ai pieței financiare.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cel mai mare investitor instituțional în România, a redus previziunea privind creșterea economiei românești în acest an, pe care o majorase în luna mai. Astfel, potrivit celei mai recente estimări BERD, economia românească ar urma să crească cu 4,2% în 2018, în timp ce prognoza din primăvară indica un avans de 4,6%.

Mulți economiști, în special cei cu tendințe de stânga, sunt tentați să se uite la cât costă, de exemplu, mâncarea în Occident, să facă comparația cu prețurile de la noi și să afirme că, printr-o "minune" deloc fericită, România "beneficiază" de derogare de la efectul Ricardo–Viner–Harrod–Balassa–Samuelson–Penn–Bhagwati. Numai că asta înseamnă, practic, să confunzi anumite vulnerabilități cronicizate ale economiei locale cu niște simple efecte statistice de bază.

Guvernul Italiei a ajuns la un acord privind bugetul, încercând să „oprească sărăcia” și va ignora cerințele UE, stabilind un deficit bugetar de 2,4% din Produsul Intern Brut, scrie BBC.

Datoria publică a României în valoare nominală, calculată conform metodologiei UE, a crescut de la aderare și până la finele anului trecut de 4,6 ori, al doilea cel mai rapid ritm din UE, după Estonia, unde datoria s-a majorat de 5,9 ori în acest interval. Calculată ca procentaj din PIB, așa cum preferă politicienii care se află pe moment la guvernare, nivelul datoriei publice, de 35% din PIB, este printre cele mai reduse din UE, dar mai ridicat comparativ cu Cehia (34,6%), Bulgaria (25,4%), Luxemburg (23%) și Estonia (9%). În 2008, datoria statului român ca procentaj din PIB a fost de 11,9%.

Dacă datele semnal privind creșterea economică publicate luna trecută au surprins pozitiv piața, care se aștepta la un avans mai mic al PIB, detalii publicate vineri de Statistică au anulat entuziasmul. Investițiile scad în continuare și au o contribuție negativă la avansul economic, iar importurile ridicate continuă să afecteze negativ creșterea economică, nefiind acoperite de suficiente exporturi.

România a avut, în perioada aprilie-iunie, a doua mare creștere economică în ritm trimestrial din Uniunea Europeană, de 1,4%, arată datele biroului european de Statistică, Eurostat.

Fondul Monetar Internațional (FMI) se află în proces de revizuire a estimărilor privind creșterea economică a României în acest an și, bazat pe evoluțiile din ultimele luni, va revizui prognoza de creștere economică „către zona de 4-4,5%”, de la 5,1% în prezent, a anunțat reprezentantul rezident al FMI pentru România, Alejandro Hajdenberg. Guvernul și-a construit bugetul pe o estimare de creștere economică de 5,5%, inclusiv la recenta rectificare bugetară, iar o rată mai redusă de creștere înseamnă venituri mai puține la buget și o probabilitate mai ridicată ca ținta de deficit bugetar să fie depășită.

Economia a accelerat în trimestrul 2 și a ajuns la un ritm de creștere de 4% la jumătatea anului, o evoluție bună, însă departe de prognoza oficială de 5,5% pentru întregul an pe care Guvernul a fundamentat bugetul de stat. Estimările economiștilor din bănci pentru creșterea economică pe întreg anul 2018 indică un avans în jurul a 4%.

România a înregistrat cea mai mare creștere economică trimestrială din Uniunea Europeană în perioada aprilie-iunie, avansul de 1,4% fiind cu mult peste creșterea medie de 0,4% în rândul statelor membre.

Prăbușirea lirei turcești la minime record în ultimele zile a avut un impact modest asupra monedelor din Europa Centrală și de Est (ECE), însă o eventuală înrăutățire a sentimentului internațional ar putea conduce la un declin ceva mai pronunțat în regiune pe termen scurt, potrivit unei analize Erste Group Bank. Leul rămâne pe un trend de depreciere și ar putea depăși 4,7 unități pentru un euro spre finele anului.

După ce în perioada de creștere economică din 2007-2008 ponderea construcțiilor în Produsul Intern Brut (PIB) al țării depășise 11%, în acest moment ponderea este de doar 4%, în condițiile în care există potențial să ajungă chiar la 15%, arată Ministerul Economiei într-un proiect de Hotărâre pentru modificarea Anexei la Hotărârea Guvernului nr. 775/2015 privind aprobarea Strategiei naționale pentru competitivitate 2015-2020.

Economia SUA a avansat cu 4,1% în trimestrul al doilea, cel mai rapid ritm de creștere din ultimii aproape patru ani, în contextul majorării consumului privat și al creșterii exporturilor și cheltuielilor guvernamentale.

Tarifele americane pentru importurile de automobile ar tăia aproximativ 6 miliarde de euro din producția economică a Germaniei, a declarat vineri președintele Camerelor de Comerț din Germania (DIHK), Eric Schweitzer, la televiziunea germană, transmite Reuters.

Comisia Europeană a redus prognoza de creștere a economiei românești pentru acest an, de la 4,5% la 4,1%. Totodată, potrivit prognozei de vară provizorie, economia românească va încetini la 3,8% în 2019. "Creșterea economică din România a început să decelereze. Avansul consumului se temperează", spun reprezentanții Comisiei. Rata anuală a inflației va fi mult peste ținta BNR.

Institutul Național de Statistică (INS) a reconfirmat, vineri, estimările publicate la jumătatea lunii mai, referitoare la creșterea de 4%, pe serie brută, a economiei românești în primul trimestru al acestui an, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Fotbalul și sportul, în general, aduc multă bucurie în rândul suporterilor, însă pot provoca și mari dureri de cap unei categorii profesionale, și anume cea a economiștilor. În Elveția, angajații Institutului Național de Statistică, cei ai Ministerului Economiei și cei ai Băncii centrale au mari probleme în estimarea Produsului Intern Brut (PIB) real, ca urmare a influenței pe care marile competiții sportive o au la formarea acestuia.