Rezultatele 1 - 25 din 314 pentru "pib"

Germania, cea mai mare economie europeană, reduce prognoza de creștere economică pentru acest an, din cauza restricțiilor dure adoptate ca răspuns la pandemia de Covid-19.

Creșterea economică a României ar urma să accelereze anul următor la 6,2%, de la 3,4% anul acesta, susținută de granturile și împrumuturile la care statele membre UE vor avea acces prin programul Next Generation EU, de redresare în urma pandemiei de Covid-19, estimează agenția de evaluare financiară Fitch. Avansul economic al României ar fi al doilea cel mai accelerat dintre cele 11 state membre UE din regiune, după Ungaria, unde este prognozat la 6,9%.

Produsul Intern Brut a scăzut în primele nouă luni ale anului trecut, comparativ cu perioada similară din 2019, cu 5% pe seria brută și cu 4,5% pe seria ajustată sezonier, în timp ce în trimestrul 3 din 2020 economia a înregistrat o scădere cu 5,7% atât pe seria brută cât și pe seria ajustată sezonier, față de același trimestru din anul 2019, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).

Executivul PNL-USR-UDMR are ca obiectiv închiderea rapidă a decalajului față Uniunea Europeană și atingerea unui nivel al producției pe locuitor de 85% din media comunitară în 2024, ceea ce presupune cea mai rapidă creștere în raport cu restul țărilor din ultimii 30 de ani și atingerea unui nivel similar de dezvoltare al celor din țările baltice, indică date analizate de Profit.ro. Ce ne mai promit noii guvernanți.

Activitatea economică din zona euro a ajuns aproape de nivelul de stabilizare după o creștere neașteptată în decembrie, ceea ce ar putea indica o rezistență la valul doi al pandemiei COVID 19.

România a avut, anul trecut, cea mai mare creștere din UE a consumului efectiv individual și a produsului intern brut per capita, indicatori ajustați cu puterea de cumpărare, relevă datele biroului european de statistică Eurostat.

Țările exportatoare de petrol din CSI sunt cel mai bine pregătite să reziste șocului dublu al pandemiei COVID-19 și scăderii globale a prețurilor petrolului, scrie publicația Trend, citând date analitice ale companiei independente de investiții Renaissance Capital.

Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) arată că obiectivele industriei locale de IT pentru România Digitală din 2025 sunt ca sectorul IT&C din România să ajungă la 10% din PIB, de la circa 6% în prezent, și totodată crearea celui mai mare (în termeni de evaluare totală a companiilor) hub de tehnologie a informației din Centrul și Estul Europei.

România a cheltuit în 2019 5,065 miliarde lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, adică 0,48% din PIB, sectorul având la finalul anului trecut un număr de 43.973 de salariați, cu 1,7% mai puțini față de anul 2018, a anunțat luni Institutul Național de Statistică (INS).

ING Bank vede o creștere economică mai mică în 2021, de la 5,2% la 4,1%, după ce datele din trimestrul 3, deși au arătat o revenire a activității, s-au plasat sub așteptările analiștilor, iar restricțiile legate de pandemia COVID 19 amenință cererea externă.

Grupul austriac Erste, proprietarul BCR, estimează o revenire mai lentă a economiei românești și, în consecință, a revizuit în scădere prognoza de creștere a PIB în 2021.

Produsul Intern Brut al României a crescut cu 5,6% în trimestrul 3, pe seria ajustată sezonier, comparativ cu trimestrul anterior, iar față de același trimestru din anul 2019 economia a scăzut cu 6%, atât pe seria brută cât și pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor semnal anunțate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).

Guvernul pregătește rectificarea bugetară de luna aceasta de pe o poziție relativ stabilă, potrivit datelor pentru primele nouă luni ale anului, analizate de Profit.ro. Un potențial impact negativ în venituri la rectificare, posibil de până la 10 miliarde de lei, ar putea veni, însă, de pe urma deciziei autorităților de a extinde până la finalul lunii septembrie facilitatea firmelor de a putea amâna, fără dobânzi și penalități și fără riscul de executare silită, plata obligațiilor fiscale.

Economia României va scădea cu mai puțin decât indicau estimările anterioare, potrivit Comisiei Europene, care avertizează însă că produsul intern brut nu va reveni la nivelurile dinaintea izbucnirii pandemiei decât la finele anului 2022.

Întrebat de presă dacă a fost inițiate discuții cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru un acord de finanțare, premierul Orban a solicitat să nu mai fie deschis acest ”baubau”, pentru că Guvernul nu are în vedere nici măcar încheierea unui acord pentru un credit de până în 2 miliarde de dolari, pe care FMI îl poate oferi țărilor membre, în vederea finanțării deficitului bugetar, fără a impune condiții.

Economia zonei euro a crescut cu 12,7% în trimestrul al treilea, în timp ce, la nivelul întregii Uniuni Europene, avansul a fost mai temperat, de 12,1%, relevă datele Eurostat.

Banca Centrală Europeană (BCE) a lăsat joi nemodicat nivelul dobânzilor, dar a semnalat că ar putea adopta, în decembrie, noi măsuri de stimulare.

Cheltuielile guvernamentale semnificative pentru combaterea pandemiei de coronavirus vor împinge datoria publică până la un nivel record, de aproape 100% din Produsul Intern Brut mondial în acest an, însă această majorare ar putea fi doar un eveniment singular dacă creșterea economică își va reveni anul următor, a anunțat miercuri Fondul Monetar Internațional, transmite Reuters.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a îmbunătățit ușor prognoza privind evoluția economiei României în acest an și estimează o revenire mai accelerată pentru anul viitor, în linie cu proiecțiile globale, însă avertizează că redresarea nu este certă, în condițiile în care pandemia de Covid-19 continuă să se răspândească, iar mai multe țări au anunțat deja reimpunerea parțială a restricțiilor.

Situația bugetului țării s-a deteriorat considerabil în ultimii ani, în contextul în care politicienii au aprobat creșteri de cheltuieli fără acoperire, concomitent cu tăieri de venituri la buget. Creșterile salariilor în sectorul public și majorările pensiilor, decise fără acoperire în economie, riscă să pună România anul următor în postura de singur stat UE care dă pe salarii și beneficii sociale, în special cheltuielile cu pensiile, mai mult decât strânge din taxe, impozite și contribuții. Astfel, aceste cheltuielile rigide ale statului, la care se umblă cu greu odată ce au fost majorate, ar ajunge să depășească veniturile din taxe, impozite și contribuții, veniturile care constituie cea mai mare parte a bugetului și au cel mai ridicat grad de predictibilitate.

Perspectivele pentru consum în următorii 4-5 ani nu mai sunt la fel de bune ca în precedenții din cauza unor creșteri mai lente ale salariilor, care nu vor mai avea o dinamică de două cifre ci una de 5-7%, a arătat Ciprian Dascălu, economist șef la Băncii Comerciale Române, în emisiunea Profit Live. Evoluția consumului va depinde și de cum va rezolva viitorul guvern problema deficitului bugetar, dacă va reuși să îl reducă fără o creștere a taxelor.

Banca Comercială Română a revizuit în sus prognoza de creștere economică pentru 2022-2024 cu 1,2 – 1,4 puncte procentuale, ca urmare a efectelor benefice așteptate din planul european de recuperare.

Produsul Intern Brut al Greciei a scăzut cu 14% în perioada aprilie-iunie 2020, cea mai gravă contracție trimestrială din ultimii 25 de ani, care riscă să submineze progresele realizate cu sacrificii în ultimul deceniu, transmite Reuters.

Administrația americană și-a revizuit estimările cu privire la contractarea Produsul Intern Brut (PIB) în al doilea trimistru la -31,7% în ritm anualizat, de la -32,9% cât estima anterior, a anunțat joi într-un comunicat Departamentul american al Comerțului, relatează AFP.

Bugetul României se află în cea mai dificilă situație din UE dacă ne uităm la ce venituri are statul și la cât trebuie să mai împrumute pentru a-și acoperi toate cheltuielile. La fiecare 100 de lei cheltuiți, Guvernul împrumută în acest an 22,3 lei, cea mai gravă situație din UE, în timp ce Bulgaria stă cel mai bine, cu un necesar de finanțare de numai 6,6 leva din fiecare 100 de leva cheltuiți de stat. Media UE este la circa 15 euro împrumutați din fiecare 100 de euro cheltuieli guvernamentale, un procentaj de 15%, comparativ cu 22,3% în cazul României. România are în acest an un deficit bugetar, calculat ca ponedere în PIB, apropiat de media UE, dar veniturile statului, în declin sunt de mulți ani semnificativ reduse comparativ cu alte state europene. O prezentare onestă a situației bugetare este, însă, cât trebuie să împrumute statul ca pondere în cheltuielile pe care le are de acoperit.