Zona euro este pe cale să evite o recesiune, după ce a înregistrat o creștere neașteptată la sfârșitul anului 2022, în ciuda unei inflații de două cifre și a invaziei Rusiei în Ucraina.
Economia germană s-a contractat în mod neașteptat în trimestrul al patrulea, conform datelor publicate luni, semn că cea mai mare economie europeană ar putea intra până la urmă în recesiune, deși probabil una mai puțin severă comparativ cu temerile inițiale.
PIB-ul german a scăzut cu 0,2% în ultimele trei luni din 2022, potrivit datelor oficiale, în timp ce prima economie europeană s-a confruntat cu consecințele invaziei rusești în Ucraina, potrivit AFP.
Creșterea nominală a PIB-ului României a fost în 2022 de 49 miliarde euro față de anul anterior, ajungându-se la echivalent a 1.427 miliarde lei, peste prognoza oficială, de 1.396 miliarde lei, a anunțat premierul Ciucă. Creșterea PIB-ului este astfel de 4,9% față de 4,6% cât fusese estimat, a mai arătat prim-ministrul, care în acest context a afirmat că astfel ”s-a reușit o performanță guvernamentală”.
România are riscuri la adresa stabilității financiare dinspre deficitul bugetar și cel de cont curent, hrănit de primul și plătește dobânzi mai mari (cele mai mari din UE) decât sugerează dimensiunea economiei, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România și fostul președinte al Consiliului Fiscal. Reducerea deficitului este un ”must” spune Dumitru, care adaugă că România nu are piețe financiare suficient de dezvoltate care să permită creșterea datoriei publice și este dependentă de finanțarea externă.
Economiștii de la Goldman Sachs nu mai prognozează o recesiune în zona euro, după ce economia s-a dovedit mai rezistentă pe finalul anului 2022, prețul gazelor naturale a scăzut brusc, iar China a renunțat la restricțiile Covid-19 mai devreme decât era anticipat.
Produsul intern brut al Ucrainei a scăzut cu 30,4% în 2022 – cea mai mare scădere anuală din ultimii peste 30 de ani – din cauza războiului cu Rusia, a declarat ministrul economiei Iulia Șviridenko, citată de The Guardian.
Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) s-a cifrat, în octombrie 2022, la 651,508 miliarde lei, față de 646,073 miliarde de lei în septembrie și 577,521 miliarde de lei la finalul anului trecut, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
România a înregistrat în primele 9 luni o creștere anuală de 22% a PIB/capita, cea mai mare din UE, avans care, dacă ar fi menținut, ne-ar putea permite să urcăm de pe tradiționala poziție de ocupant al penultimului loc în UE la acest indicator, arată economistul-șef Alpha Bank. Doar 5 țări au putut avansa în clasamentul UE după PIB/capita, în ultimii 10 ani, iar pentru a reuși, România nu ar trebui să rateze cu niciun chip șansa PNRR și a fondurilor europene.
Ministrul eston al apărării, Hanno Pevkur, nu consideră că Rusia ar fi fost grav slăbită în cele nouă luni de război în Ucraina, relatează duminică DPA, preluată de Agerpres.
Economia germană a crescut în trimestrul al treilea mai mult decât sugerau cifrele preliminare, datorită consumului privat, ceea ce alimentează speranțele că recesiunea care se apropie nu va lovi atât de puternic precum se credea inițial.
Finanțele s-au descurcat bine în acest an cu menținerea sub control a deficitului bugetar, dar situația se complică pe final de an, în contextul în care dinamica veniturilor încetinește și taxele și impozitele pe consum au început să aducă bani sub așteptări, spune Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank România, la Maratonul Fiscalității, organizat de Profit News TV. Anul viitor va fi mult mai dificil, în contextul în care economia încetinește și statul nu va mai beneficia de creșterea nominală de peste 20% a produsului intern brut umflată de inflație. Creșterea pensiilor cu 12,5% este considerată rezonabilă de către economistul ING, care atrage însă atenția că și în 2023 inflația se va menține ridicată, ceea ce va duce la scăderea veniturilor reale.
Divizia de cercetare a Băncii Comerciale Române a redus substanțial prognoza de creștere economică pentru anul în curs și pentru următorul, după ce Institutul Național de Statistică a venit cu o nouă revizuire amplă a datelor de creștere din trimestrele anterioare. Economistul șef al BCR arată că datele cu frecvență ridicată sunt în contradicție cu creșterea oficială a economiei din trimestrul al treilea.
Economia europeană a încetinit puternic în trimestrul al treilea, opt dintre statele UE care au raportat date consemnând scăderi raportat la trimestrul precedent, potrivit Eurostat. România și Cipru au înregistrat cel mai mare avans trimestrial, în timp ce economia Ungariei s-a contractat pentru prima oară în ultimii doi ani.
Economia a continuat să crească în trimestrul al treilea din acest an comparativ cu trimestrul al doilea, dar dinamica foarte ridicată din prima jumătate a anului a fost recalculată de Institutul Național de Statistică, care a venit din nou cu revizuiri foarte mari ale datelor, care vor surprinde iar economiștii. Dinamica a frânat în termeni anuali, pe seria brută, deși era așteptată o accelerare.
Inflația din zona euro a crescut la un nou maxim istoric, în timp ce economia blocului a încetinit, ceea ce întărește temerile că o recesiune este acum aproape inevitabilă.
Economia germană, cea mai mare din UE, a crescut în mod neașteptat în trimestrul al treilea, amânând o recesiune la care analiștii se așteaptă în continuare din cauza inflației în creștere și a crizei energetice.
Economia SUA a crescut în ritm solid în trimestrul al treilea, revenindu-și după două trimestre de scăderi consecutive, în condițiile în care consumul privat a rezistat în fața inflației ridicate și a majorărilor rapide ale dobânzilor de către Rezerva Federală.
Deficitul bugetar al Chinei se apropie de nivelul record de $1000 miliarde, pe fondul încetinirii creșterii economice. Pe primele nouă luni din acest an, deficitul este de aproape trei ori mai mare ca anul trecut.
Economia Chinei a crescut într-un ritm mai rapid decât se aștepta în al treilea trimestru, dar restricțiile privind COVID-19, o prăbușire a pieței imobiliare și riscurile unei recesiuni globale subminează eforturile Beijingului de a promova o creștere solidă în 2023, transmite agenția Reuters, citată de boursorama.com.
Agenția de evaluare financiară Fitch a înrăutățit estimările privind evoluția PIB-ului Statelor Unite în 2022 și în 2023, și a avertizat că inflația ridicată și deciziile Rezervei Federale a SUA (Fed) de a majora dobânda vor provoca economiei SUA o recesiune asemănătoare cu cea din anii '90, a anunțat marți postul de televiziune CNN, transmite Reuters.
Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a revizuit în scădere estimarea privind creșterea economiei globale în 2023 și a avertizat că “mulți oameni” vor resimți anul viitor ca pe o recesiune, în condițiile în care se așteaptă ca țări reprezentând peste o treime din economia lumii să înregistreze contracții.
Produsul Intern Brut (PIB) al Rusiei urmează să se contracte cu 2,9% în 2022 față de 2021, pe fondul ofensivei ruse în Ucraina și sancțiunilor grele care i-au fost impuse de către Occident, potrivit ministrului rus al Dezvoltării Economice Maxim Reșetnikov, relatează AFP.
Economia zonei euro a înregistrat în trimestrul al doilea o creștere mai mare decât se estimase inițial, susținută de cheltuielile de consum și cele guvernamentale.
Produsul Intern Brut al României a înregistrat, în trimestrul II 2022, o creștere cu 5,3% față de același trimestru din anul 2021 atât pe seria brută cât și pe seria ajustată sezonier. În semestrul I 2022, PIB a crescut, comparativ cu semestrul I 2021, cu 5,8%, atât pe seria brută cât și pe seria ajustată sezonier, arată datele provizorii (1) publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2022 a fost de 609.019 milioane lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 5,8% față de semestrul I 2021.