Rezultatele 1 - 25 din 177 pentru "pib"

Mulți economiști, în special cei cu tendințe de stânga, sunt tentați să se uite la cât costă, de exemplu, mâncarea în Occident, să facă comparația cu prețurile de la noi și să afirme că, printr-o "minune" deloc fericită, România "beneficiază" de derogare de la efectul Ricardo–Viner–Harrod–Balassa–Samuelson–Penn–Bhagwati. Numai că asta înseamnă, practic, să confunzi anumite vulnerabilități cronicizate ale economiei locale cu niște simple efecte statistice de bază.

Guvernul Italiei a ajuns la un acord privind bugetul, încercând să „oprească sărăcia” și va ignora cerințele UE, stabilind un deficit bugetar de 2,4% din Produsul Intern Brut, scrie BBC.

Datoria publică a României în valoare nominală, calculată conform metodologiei UE, a crescut de la aderare și până la finele anului trecut de 4,6 ori, al doilea cel mai rapid ritm din UE, după Estonia, unde datoria s-a majorat de 5,9 ori în acest interval. Calculată ca procentaj din PIB, așa cum preferă politicienii care se află pe moment la guvernare, nivelul datoriei publice, de 35% din PIB, este printre cele mai reduse din UE, dar mai ridicat comparativ cu Cehia (34,6%), Bulgaria (25,4%), Luxemburg (23%) și Estonia (9%). În 2008, datoria statului român ca procentaj din PIB a fost de 11,9%.

Dacă datele semnal privind creșterea economică publicate luna trecută au surprins pozitiv piața, care se aștepta la un avans mai mic al PIB, detalii publicate vineri de Statistică au anulat entuziasmul. Investițiile scad în continuare și au o contribuție negativă la avansul economic, iar importurile ridicate continuă să afecteze negativ creșterea economică, nefiind acoperite de suficiente exporturi.

România a avut, în perioada aprilie-iunie, a doua mare creștere economică în ritm trimestrial din Uniunea Europeană, de 1,4%, arată datele biroului european de Statistică, Eurostat.

Fondul Monetar Internațional (FMI) se află în proces de revizuire a estimărilor privind creșterea economică a României în acest an și, bazat pe evoluțiile din ultimele luni, va revizui prognoza de creștere economică „către zona de 4-4,5%”, de la 5,1% în prezent, a anunțat reprezentantul rezident al FMI pentru România, Alejandro Hajdenberg. Guvernul și-a construit bugetul pe o estimare de creștere economică de 5,5%, inclusiv la recenta rectificare bugetară, iar o rată mai redusă de creștere înseamnă venituri mai puține la buget și o probabilitate mai ridicată ca ținta de deficit bugetar să fie depășită.

Economia a accelerat în trimestrul 2 și a ajuns la un ritm de creștere de 4% la jumătatea anului, o evoluție bună, însă departe de prognoza oficială de 5,5% pentru întregul an pe care Guvernul a fundamentat bugetul de stat. Estimările economiștilor din bănci pentru creșterea economică pe întreg anul 2018 indică un avans în jurul a 4%.

România a înregistrat cea mai mare creștere economică trimestrială din Uniunea Europeană în perioada aprilie-iunie, avansul de 1,4% fiind cu mult peste creșterea medie de 0,4% în rândul statelor membre.

Prăbușirea lirei turcești la minime record în ultimele zile a avut un impact modest asupra monedelor din Europa Centrală și de Est (ECE), însă o eventuală înrăutățire a sentimentului internațional ar putea conduce la un declin ceva mai pronunțat în regiune pe termen scurt, potrivit unei analize Erste Group Bank. Leul rămâne pe un trend de depreciere și ar putea depăși 4,7 unități pentru un euro spre finele anului.

După ce în perioada de creștere economică din 2007-2008 ponderea construcțiilor în Produsul Intern Brut (PIB) al țării depășise 11%, în acest moment ponderea este de doar 4%, în condițiile în care există potențial să ajungă chiar la 15%, arată Ministerul Economiei într-un proiect de Hotărâre pentru modificarea Anexei la Hotărârea Guvernului nr. 775/2015 privind aprobarea Strategiei naționale pentru competitivitate 2015-2020.

Economia SUA a avansat cu 4,1% în trimestrul al doilea, cel mai rapid ritm de creștere din ultimii aproape patru ani, în contextul majorării consumului privat și al creșterii exporturilor și cheltuielilor guvernamentale.

Tarifele americane pentru importurile de automobile ar tăia aproximativ 6 miliarde de euro din producția economică a Germaniei, a declarat vineri președintele Camerelor de Comerț din Germania (DIHK), Eric Schweitzer, la televiziunea germană, transmite Reuters.

Comisia Europeană a redus prognoza de creștere a economiei românești pentru acest an, de la 4,5% la 4,1%. Totodată, potrivit prognozei de vară provizorie, economia românească va încetini la 3,8% în 2019. "Creșterea economică din România a început să decelereze. Avansul consumului se temperează", spun reprezentanții Comisiei. Rata anuală a inflației va fi mult peste ținta BNR.

Institutul Național de Statistică (INS) a reconfirmat, vineri, estimările publicate la jumătatea lunii mai, referitoare la creșterea de 4%, pe serie brută, a economiei românești în primul trimestru al acestui an, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Fotbalul și sportul, în general, aduc multă bucurie în rândul suporterilor, însă pot provoca și mari dureri de cap unei categorii profesionale, și anume cea a economiștilor. În Elveția, angajații Institutului Național de Statistică, cei ai Ministerului Economiei și cei ai Băncii centrale au mari probleme în estimarea Produsului Intern Brut (PIB) real, ca urmare a influenței pe care marile competiții sportive o au la formarea acestuia.

Institutul Național de Statistică (INS) a confirmat, joi, estimările publicate la jumătatea lunii mai, referitoare la creșterea de 4%, pe serie brută, a economiei românești în primul trimestru al acestui an, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Structura care gestionează contractele de offset pentru achizițiile externe de tehnică militară ale statului român ar putea trece din subordinea Ministerului Economiei sub coordonarea prim-ministrului, urmând să capete, în plus, statut de instituție publică cu personalitate juridică, calitatea de ordonator principal de credite, precum și autonomie decizională, organizatorică și funcțională.

Piața telecomunicațiilor a generat în venituri de 15,6 miliarde de lei în 2017, cu 5,6% mai mult față de anul precedent, arată datele autorității de reglementare în comunicații (ANCOM). Raportat la Produsul Intern Brut (PIB), industria telecomunicațiilor are o pondere de 1,82%, de la 1,94% în 2016 și 1,97% în 2015.

Cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au alocat în 2016 din cheltuielile publice aproximativ 200 de miliarde de euro pentru sectorul de apărare, echivalentul a 1,3% din PIB, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Letonia, Grecia, Estonia și România sunt statele din Uniunea Europeană care, din 2007, au înregistrat cel mai semnificativ declin al investițiilor ca procent din PIB, în timp ce Suedia, Austria și Germania și-au majorat investițiile, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Produsul Intern Brut al Uniunii Europene s-a ridicat, în anul 2017, la 15.300 miliarde euro la prețuri curente, iar PIB-ul României a fost de 187,8 miliarde euro, echivalentul a 1,2% din PIB-ul UE, țara fiind a 16-a economie din UE, arată datele comunicate vineri de Eurostat.

Banca Națională a României consideră că excesul de cerere din economie a fost mai mic în 2017 și va fi mai mic în acest an decât în estimările anterioare, după o revizuire a datelor, dar că economia crește în continuare peste potențial, adică generează inflație. Liderul PSD, Liviu Dragnea, a criticat recent BNR, într-o scrisoare, pentru că estima o încălzire a economiei peste proiecțiile Comisiei Europene, apreciind că din acest motiv, printre altele, banca centrală nu ar fi trebuit să crească dobânda cheie.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cel mai mare investitor instituțional în România, și-a îmbunătățit ușor prognoza privind creșterea economiei românești în acest an, preconizând un avans de 4,6% al produsului intern brut.

Veniturile bugetului general consolidat la patru luni, ianuarie-aprilie 2018, se situează la un nivel de 89,6 miliarde de lei, în creștere cu 11,8% față de aceeași perioadă a anului 2017, a declarat marți vicepremierul Viorel Ștefan.

Evoluția finanțelor publice în primul trimestru al anului este apreciată de președintele Klaus Iohannis ca "total nesatisfăcătoare", context în care a reiterat aprecierea personală că Viorica Dăncilă ar trebui să demisioneze de la conducerea Guvernului.