Antibioticele se numără printre cele mai utilizate medicamente la nivel mondial, datorită eficienței lor în tratarea infecțiilor bacteriene. Administrarea excesivă poate însă afecta microbiota intestinală, ansamblul de bacterii și alte microorganisme care trăiesc în intestin și contribuie la digestie și la funcționarea normală a organismului.
În ultimii ani, tot mai multe cercetări au arătat că aceste microorganisme sunt implicate și în comunicarea dintre intestin și creier, prin așa-numita axă intestin–creier, cu un rol important în menținerea sănătății cerebrale.
O echipă de cercetători de la First Affiliated Hospital din cadrul Universității Medicale Chongqing, din China, a analizat dacă modificările produse de antibiotice asupra microbiotei intestinale pot favoriza apariția tulburărilor de sănătate mintală, în special anxietatea.
Rezultatele, publicate în revista Molecular Psychiatry, indică faptul că utilizarea antibioticelor este asociată cu distrugerea unor bacterii intestinale implicate în reglarea dispoziției și cu creșterea nivelului de anxietate.
În cadrul studiului, cercetătorii au efectuat experimente pe șoareci adulți, și studii pe subiecți umani. În prima etapă, șoarecii au primit antibiotice, după care a fost evaluat comportamentul acestora și a fost analizată microbiota din materiile fecale, fiind comparată cu cea a animalelor din grupul de control.
Șoarecii tratați cu antibiotice au prezentat comportamente asemănătoare anxietății, modificări ale compoziției microbiotei intestinale, în special la nivelul grupurilor Firmicutes și Bacteroidota, precum și o scădere a acizilor grași cu lanț scurt, substanțe rezultate din activitatea bacteriilor intestinale.
Analizele au arătat, de asemenea, o reducere semnificativă a nivelurilor de acetilcolină - un neurotransmițător implicat în transmiterea semnalelor între celulele nervoase - în materiile fecale, peretele colonului, sânge și hipocamp. Această scădere a fost corelată cu comportamentele de tip anxios observate la animale.
Cercetătorii au identificat corelații puternice între nivelurile de acetilcolină din probele periferice și cele din hipocamp, precum și între aceste niveluri, modificările microbiotei și comportamentele anxioase.
În etapa următoare, echipa a analizat probe de scaun și sânge de la trei grupuri de persoane: pacienți care utilizaseră recent antibiotice, pacienți care nu primiseră antibiotice și persoane sănătoase.
Participanții au completat și chestionare privind nivelul de anxietate.
Pacienții tratați cu antibiotice au prezentat simptome de anxietate mai pronunțate, modificări ale microbiotei intestinale, în special reducerea bacteriilor din grupul Firmicutes, scăderea acizilor grași cu lanț scurt și perturbări ale metabolismului lipidic în fecale și ser.
La acești pacienți au fost observate niveluri mai scăzute de acetilcolină în sânge și fecale, iar aceste valori au fost strâns corelate cu severitatea simptomelor de anxietate.
Analizele au indicat că asocierea dintre anumite bacterii din genul Bacteroides și acetilcolină ar putea juca un rol important în anxietatea indusă de antibiotice.Analiza detaliată a arătat că, dintre bacteriile din genul Bacteroides, specia Bacteroides caecimuris a fost redusă la șoarecii tratați cu antibiotice, iar specia Bacteroides plebeius la pacienți, ambele fiind asociate semnificativ cu nivelurile de acetilcolină.
În experimentele pe animale, administrarea de metacolină, un derivat al acetilcolinei, a redus comportamentele de tip anxios și a diminuat activarea microgliei din hipocamp la șoarecii tratați cu antibiotice. Acest rezultat sugerează o posibilă legătură între nivelurile de acetilcolină și manifestările anxioase asociate utilizării antibioticelor.
Autorii concluzionează că utilizarea excesivă a antibioticelor poate avea efecte negative nu doar asupra microbiotei intestinale, ci și asupra sănătății mintale, fiind asociată cu niveluri crescute de anxietate.
Studiul subliniază importanța utilizării prudente a antibioticelor și deschide direcții de cercetare pentru o mai bună înțelegere a legăturii dintre intestin și creier, precum și pentru dezvoltarea unor strategii de refacere a microbiotei după tratamentele antibiotice.
