Băncile europene nu reușesc să câștige bani, cele mai mari 12 instituții financiare din regiune obținând anul trecut 18 cenți pentru fiecare 100 de dolari în active, în timp ce cele mai mari șase bănci americane au realizat 92 de cenți, fapt reflectat de un declin de 18% al titlurilor bancare în Europa, în 2016, relatează Bloomberg.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Trei giganți bancari europeni, Credit Suisse, Deutsche Bank și Royal Bank of Scotland, au înregistrat anul trecut pierderi de ordinul miliardelor de dolari, în timp ce RBS a pierdut bani în fiecare an după declanșarea crizei financiare globale în 2008, scrie News.ro
Pierderile sunt un semnal foarte prost pentru piața de capital. Acțiunile bancare europene au înregistrat în primele două luni ale acestui an un declin de 18%, comparativ cu o pierdere de 7,4% consemnată de indicele pan-european Stoxx Europe 600.
Mai îngrijorător este saltul înregistrat de costul contractelor financiare care protejează deținătorii de obligațiuni față de un default bancar.
Costul asigurării obligațiunilor senior ale Deutsche Bank, de exemplu, a crescut de peste două ori în acest an.
Aceste evoluții ridică o serie de întrebări. Este declinul acțiunilor băncilor europene o trezire la realitate a investitorilor, că, într-o lume post-criză, creșterea din sectorul bancar va fi lentă? Sa un semn că băncile sunt suficient de slabe pentru a pune din nou în pericol economia europeană și stabilitatea financiară? Răspunsul pare afirmativ în ambele situații.
Băncile trebuie să își majoreze capitalul pentru a fi mai sigure, dar scăderea profiturilor face acest fapt mai dificil.
”Ne-am ferit de băncile europene, de la criza financiară. Până își vor consolida capitalul și bilanțurile, nu va exista o nevoie reală să fim acolo, ca investitori în acțiuni”, a afirmat Lucy Macdonald, director de investiții în acțiuni la Allianz Global Investors.
Capitalul este cel care ferește o bancă nerentabilă să devină insolventă și provine, în principal, din contribuțiile acționarilor, prin intermediul emisiunilor de acțiuni sau prin p.ăstrarea profitului.
Acționarii nu trebuie despăgubiți dacă afacerea merge prost, în timp ce deponenții și deținătorii de obligațiuni vor cere acest lucru.
Cu cât capitalul unei bănci este mai mare, cu atât este mai sigură. Băncile de pe ambele maluri ale Atlanticului au fost obligate de autoritățile de reglementare să își consolideze capitalul, după criza din 2008. Anterior crizei, multe dintre bănci aveau chiar și 25 din active finanțate prin acțiuni.
Capitalul marilor bănci americane reprezintă, în medie, 6,6% din totalul activelor, în timp ce în cazul băncilor europene acest raport este de numai 4,5%.
Băncile deseori raportează un nivel al capitalului de cel puțin 10% din active, ponderând o parte dintre aceste active în funcție de riscuri.
Marile bănci franceze BNP Paribas și Societe Geneale au un nivel al capitalului de numai 4% din activele totale, în timp ce Deutsche Bank este la coada listei, cu 3,55.
Acțiunile Deutsche Bank au scăzut cu circa 22% în 2016.
”Băncile despre care investitorii consideră că au un capital mai scăzut decât altele vor avea probleme în privința prețurilor acțiunilor”, a declarat Nikhil Srinivasan, director pentru investiții la compania italiană de asigurări Assicurazioni Generali.
Deutsche Bank a lansat în februarie o ofertă de răscumpărare de obligațiuni, dar cererea a fost scăzută, ceea ce arată că investitorii preferă să nu se expună.
Unii investitori consideră că piețele au avut o reacție exagerată în acest an, având în vedere că băncile și-au îmbunătățit capitalul, după criză.
Dacă profiturile băncilor se vor îmbunătăți, băncile și-ar putea consolida capitalul prin păstrarea acestora, în loc să plătească dividende.
Există însă și factori negativi, în primul rând creditele neperformante.
Instituțiile bancare europene au pierdut circa 600 de miliarde de dolari în criza împrumuturilor subprime (credite riscante garantate prin ipoteci n.r.) din SUA, apoi au acumulat noi credite neperformante, în timpul recesiunilor prin care au trecut mai multe țări.
FMI estimează că în bilanțurile băncilor europene există credite neperformante de 1.000 de miliarde de dolari.
Pentru băncile italiene, creditele neperformante constituie aproape 20% din totalul împrumuturilor. În contextul nivelului extrem de scăzut al dobânzilor, este greu pentru băncile europene să câștige bani și de pe urma împrumuturilor viabile.
Irlanda și Spania sunt singurele țări din zona euro care au obligat băncile să își curețe activele. Băncile din aceste state au vândut împrumuturile problemă companiilor de administrare a activelor înființate de guvern, cu discount-uri mari. Operațiunea a costat mult guvernele, dar în urma acestora băncile pot să finanțaze din nou creșterea economică.
Potrivit noilor reglementări europene, guvernele nu mai pot finanța astfel de operațiuni, dacă nu obligă mai întâi creditorii unei bănci cu probleme să suporte pierderi.
Potrivit Bloomberg, moștenirea creditelor neperformante și nivelul scăzut al capitalului fac ca băncile europene să aibă o poziție slabă pentru turbulențele care au loc în 2016 pe piețele de capital financiare.
