Valurile de căldură tot mai frecvente din Europa provoacă pierderi semnificative companiilor, de la scăderea vânzărilor și a productivității până la creșterea costurilor de funcționare, însă majoritatea polițelor tradiționale pentru întreruperea activității nu acoperă efectele temperaturilor extreme, transmite Reuters.
Problema devine tot mai vizibilă în această vară, în condițiile în care Europa traversează al cincilea val de căldură al anului. Moody's estimează că valurile de căldură din vara trecută au provocat pierderi de producție economică de aproximativ 43 de miliarde de euro, în timp ce despăgubirile acordate de asigurători s-au ridicat la numai aproximativ 500 de milioane de euro, scrie News.ro.
În orașul italian Padova, de exemplu, temperaturile ridicate au schimbat inclusiv obiceiul tradițional al aperitivului de seară. Clienții evită terasele în intervalele cele mai călduroase și preferă spațiile cu aer condiționat.
Un sondaj realizat în rândul a aproximativ 600 de companii din industria ospitalității din Padova și împrejurimi arată că peste 80% au înregistrat scăderi ale cifrei de afaceri de aproximativ 20% în timpul recentului val de căldură.
Căldura extremă, un risc dificil de asigurat
Spre deosebire de inundații sau furtuni, temperaturile extreme nu provoacă neapărat pagube fizice directe asupra proprietăților. Ele pot însă perturba sever activitatea economică, iar tocmai aceste pierderi indirecte sunt dificil de acoperit prin polițele tradiționale.
Valurile de căldură reduc productivitatea angajaților și consumul, întârzie transporturile feroviare, afectează producția agricolă și determină fabricile să cheltuiască mai mult pentru răcire.
Problema este amplificată de faptul că Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid. La 11 august, temperatura medie din Europa de Vest era cu aproape 10 grade Celsius peste media perioadei 1961-1990, potrivit Reuters Climate Monitor.
Datele platformei CDP arată că 35% dintre companiile monitorizate consideră valurile de căldură un factor de risc, cele mai expuse fiind sectoarele producției, serviciilor, infrastructurii și industriei alimentare.
Asigurările parametrice, o posibilă soluție
Asigurătorii analizează tot mai mult utilizarea polițelor parametrice, care plătesc automat despăgubiri atunci când temperatura depășește anumite praguri stabilite în contract, fără a mai fi necesar procesul tradițional de evaluare a fiecărei pierderi.
Piața europeană a asigurărilor parametrice ar urma să ajungă la 7,93 miliarde de dolari până în 2031, iar astfel de produse sunt deja utilizate în agricultură. Specialiștii consideră că ele ar putea fi extinse și către transporturi sau protecția forței de muncă.
Asigurările nu pot însă elimina toate pierderile. Experții consideră că firmele vor trebui să investească tot mai mult în sisteme de răcire, adaptarea locurilor de muncă și creșterea rezistenței lanțurilor de aprovizionare, pe măsură ce perioadele de căldură extremă devin mai frecvente.
Temperaturile extreme nu afectează doar populația și agricultura, ci și productivitatea angajaților, producția de energie și infrastructura de transport. În acest context, economia europeană ar putea resimți efectele caniculei pe mai multe fronturi, potrivit unei analize realizate de banca olandeză Triodos
Productivitatea muncii, una dintre principalele victime
Unul dintre cele mai importante efecte economice ale temperaturilor ridicate este scăderea productivității. Căldura extremă reduce capacitatea de muncă și afectează în special activitățile desfășurate în aer liber sau în spații fără condiții adecvate de răcire.
Doar prin acest mecanism, PIB-ul Uniunii Europene ar putea fi redus cu aproximativ 0,6%.
Impactul este semnificativ în condițiile în care pentru 2026 este estimată o creștere economică de aproximativ 1,1% în UE și de 0,9% în zona euro. Astfel, temperaturile extreme ar putea consuma o parte considerabilă din avansul economic anticipat.
Agricultura și prețurile alimentelor, sub presiune
Seceta și temperaturile ridicate afectează în mod direct agricultura europeană. Producția agricolă ar putea scădea cu între 3% și 7%, ceea ce ar putea avea consecințe asupra prețurilor alimentelor.
Reducerea recoltelor poate diminua oferta de produse agricole și poate crește presiunea asupra prețurilor, într-un moment în care consumatorii europeni sunt deja sensibili la evoluția costurilor de trai.
Efectele nu se limitează însă la producătorii agricoli. Scumpirea materiilor prime poate fi transmisă de-a lungul întregului lanț alimentar, de la procesatori și distribuitori până la consumatori.
Energia, prinsă între producție și consum
Sectorul energetic se confruntă, la rândul său, cu efectele vremii extreme. Nivelul redus al apelor poate limita producția anumitor centrale, în timp ce temperaturile ridicate determină o creștere a utilizării aparatelor de aer condiționat și, implicit, a consumului de electricitate.
Astfel, sistemele energetice se pot confrunta simultan cu o cerere mai mare și cu anumite restricții privind producția.
Transporturile, afectate de temperaturile extreme
Canicula și seceta pot crea probleme și pentru infrastructura europeană. Temperaturile foarte ridicate pot afecta drumurile și căile ferate, în timp ce nivelurile scăzute ale apelor pot perturba transportul pe râuri și canale.
În cazul transportului fluvial, reducerea debitelor poate limita cantitatea de mărfuri care poate fi transportată, ceea ce poate genera întârzieri și costuri logistice suplimentare.
Aceste efecte se pot propaga ulterior către companii și consumatori, prin creșterea costurilor de transport și prin întârzieri în lanțurile de aprovizionare.
