Banca Centrală a Turciei a majorat rata dobânzii de politică monetară cu 500 de puncte de bază, până la 30%, la 21 septembrie, continuând să inverseze politica de rate scăzute a președintelui Recep Tayyip Erdoğan prin creșterea ratei pentru a patra lună consecutivă, relatează presa turcă.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Prin această măsură, banca a majorat rata la o săptămână cu 2.150 de puncte de bază de la realegerea lui Erdoğan, la 28 mai, scrie G4Media.ro.
Lira turcească s-a tranzacționat la 27,05 față de dolar după anunț, în ușoară creștere de la 26,97.
Banca a declarat că cifrele privind inflația au fost peste așteptări în iulie și august. „Pe măsură ce cursul puternic al cererii interne și caracterul rigid al inflației din sectorul serviciilor persistă, creșterea prețurilor petrolului și deteriorarea continuă a așteptărilor privind inflația reprezintă riscuri suplimentare de creștere a inflației.”
Institutul turc de statistică (TÜİK), administrat de guvern, a raportat o rată anuală a inflației de 58,94% în luna august, în timp ce grupul independent de inflație ENAG a estimat cifra la 128,05%. TÜİK a precizat că prețurile de consum din august au crescut cu 9,09% față de luna precedentă, depășind astfel valoarea de 8,59% indicată de ENAG.
„Rata dobânzii de politică monetară va fi determinată astfel încât să creeze condițiile monetare și financiare necesare pentru a asigura o scădere a tendinței de bază a inflației și pentru a atinge ținta de inflație de 5 la sută pe termen mediu”, a adăugat banca.
După realegerea sa din luna mai, Erdoğan – confruntat cu tensiuni economice profunde și cu rezervele valutare puternic epuizate – i-a numit pe ministrul de finanțe, Mehmet Șimșek, și pe guvernatorul Băncii Centrale, Hafize Gaye Erkan, pentru a începe să majoreze ratele și să înceapă să elibereze piețele de credit și valutare.
Politica ratelor scăzute susținută de Erdoğan a declanșat o criză monetară la sfârșitul anului 2021, lira pierzând 44% în acel an. În 2022, aceasta a slăbit cu încă 30%, în ciuda eforturilor băncii centrale de a contracara cererea de valută prin utilizarea rezervelor sale valutare.
Deprecierea lirei a alimentat inflația, trimițând-o la un maxim al ultimilor 24 de ani de 85,5% în octombrie anul trecut, conform cifrelor oficiale.
