Inițiatorii arată că valoarea medie a unei mese de prânz în mediul urban a ajuns în 2025 Ia 55 de lei.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Proiectul prevede că valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăși suma de 50 lei.
Această valoare se aplică și în semestrul I al anului 2027, precum și în primele trei luni ale semestrului II al anului 2027, respectiv iulie, august și septembrie 2027.
Valoarea medie a unei mese de prânz în mediul urban a ajuns în 2025 Ia 55 de lei.
”Valoarea actuală a unui tichet de masa, de 45 lei, nu mai este suficientă pentru a cumpăra o masă de prânz, în condițiile în care valoarea medie a unei mese de prânz în mediul urban este de 55 lei (ea variază de la 35 de lei la 80 de lei).
Un număr mare de angajați se afă în imposibilitatea de a avea o masă adecvată în timpul unei zile de lucru, fie ca urmare a programului de lucru încărcat, fie pentru că nu au acces la achiziționarea unei mese.
Astfel, această problemă rămâne o responsabilitate comuna a statului, precum și a angajatorului, pentru a oferi salariaților accesul la o masă decentă pe parcursul unei zile de lucru”, afirmă inițiatorii.
Surse guvernamentale au declarat atunci pentru Profit.ro că majorarea cu doar 5 lei s-a făcut la solicitarea Guvernului, mai exact a premierului Ilie Bolojan, respectiv după un calcul al Ministerului Finanțelor.
Proiectul a fost votat în unanimitate, dar reprezentanții PSD i-au acuzat pe liberali că susțin o majorare mai mică decât cea convenită de sindicate și patronate.
Legea spune acum că valoarea nominală a unui tichet de masă ”poate fi indexată semestrial cu indicele prețurilor de consum, înregistrat la mărfurile alimentare, comunicat de Institutul Național de Statistică”.
Mai exact, însă, conform normelor metodologice de aplicare a legii, valoarea nominală indexată a unui tichet de masă se stabilește prin înmulțirea ultimei valori nominale indexate a unui tichet de masă cu indicele creșterii prețurilor de consum înregistrat la mărfurile alimentare, comunicat de Institutul Național de Statistică, calculat ca raport între nivelul mediu realizat al acestui indice pe ultimul semestru constituit din 6 luni calendaristice întregi și nivelul mediu al aceluiași indice pe penultimul semestru.
Ca urmare, reiese o formulă complexă, ale cărei rezultate pot fi surprinzătoare pentru decidenții politici.
Inițiatorii arată acum că este nevoie de actualizarea valorii nominale maxime a tichetului de masă la valoarea de 50 de lei deoarece:
• rata inflației în România s-a mentinut la niveluri ridicate, în 2024 a fost de 8,8%, și 9,63% în 2025, potrivit datelor INS, generând o creștere cumulată de peste 35% a prețurilor in ultimii 3 ani;
• dobânda-cheie stabilită de BNR a crescut la 6,50%, reflectând presiunea inflaionistă și majorând costul vieții;
• prețurile alimentelor de bază au continuat să crească semnificativ: în perioada ianuarie 2022 - mai 2025, uleiul s-a scumpit cu peste 47%, zahărul cu 38%, camea de pasăr cu 32%, iar laptele cu 29%;
• valoarea medie a unei mese de prânz în mediul urban a ajuns în 2025 Ia 55 de lei, cu variații între 35 lei și 80 lei în functie de regiune;
• criza energetică și geopolitică globală continuă sa pună presiune pe lanțurile de aprovizionare și asupra bugetelor populației, ceea ce afectează inclusiv alimentele li serviciile de bază.
Tichetele de masă sunt utilizate în prezent de peste 3,2 milioane de angajați, reprezentând aproape 41% din populația ocupată.
Pentru tichetele de masă se colectează impozit pe venit și contribușia de asigurări sociale de sănătate, iar inițiatorii au calculat un impact pozitiv la bugetul de stat din acest taxe de peste 1,5 miliarde lei.




















