BNR avertizează asupra supraîncălzirii economiei, dacă scad taxele sau cresc salariile bugetarilor

BNR avertizează asupra supraîncălzirii economiei, dacă scad taxele sau cresc salariile bugetarilor
scris 11 nov 2016

Banca Națională a României consideră că economia deja crește peste potențial. Noi măsuri de relaxare fiscală sau de creșteri ale salariilor ar aduce direct o supraîncălzire, relevă minuta ultimei ședințe de politică monetară.

Membrii Consiliului de Administrație al BNR sunt îngrijorați în special de construcția bugetului public pe anul viitor, pe care îl consideră cel mai semnificativ risc la adresa perspectivei inflației, momentan în teritoriu negativ, dar pe un trend de creștere.

Bugetul este periclitat de “multitudinea și natura măsurilor fiscale și salariale inițiate în perioada recentă pe plan legislativ”, care vizează reduceri de taxe și impozite, creșteri de salarii în sectorul bugetar (BNR se referă probabil la votul Parlamentului pentru creșterea cu 15% a salariilor medicilor și profesorilor - n.r.) și creșterea cheltuielilor cu prestațiile sociale. Proiectele nu au devenit încă legi în vigoare, însă dacă acestea intră chiar și parțial în vigoare, atunci economia ar arde prea mult gaz deodată, consideră BNR.

Isărescu vede riscuri diminuate după trimiterea conversiei creditelor la Curtea Constituțională și decizia pe darea în plată CITEȘTE ȘI Isărescu vede riscuri diminuate după trimiterea conversiei creditelor la Curtea Constituțională și decizia pe darea în plată

“S-a arătat că o eventuală implementare, chiar și parțială, a acestor măsuri ar conduce la o supraîncălzire a economiei și că efectele adverse s-ar putea resimți/intensifica pe termen mediu și lung, mai ales dacă se continuă practica amânării investițiilor publice; s-au semnalat și posibilele repercusiuni nefavorabile asupra costurilor de finanțare externă și a comportamentului cursului de schimb al leului”, se arată în minută.

Unii dintre membrii Consiliului – minutele BNR nu nominalizează opinenții – consideră că este puțin probabil un asemenea scenariu, date fiind angajamentele internaționale privind deficitul public, precum și “alte prevederi legale interne” – probabil cele privind responsabilitatea bugetară, invocate și de Guvern în contestația depusă la Curtea Constituțională pe recentele majorări salariale adoptate de parlamentarii PSD, UDMR, ALDE și de cei ai minorităților.

Calculele economiștilor BNR arată că economia crește peste potențial, adică este peste nivelul de la care apar dezechilibrele, cum ar fi creșterea deficitului de cont curent. La jumătatea anului, produsul intern brut înregistra un avans de 6% în termeni anuali. BNR estimează că cifra va scădea în trimestrul trei, în contextul unui ritm mai mic de avans al consumului, dar se va menține peste potențial.

Nu doar consumul, pe fondul relaxării fiscale (adică reducerile de TVA) și creșterile salariale de două cifre (în special în domeniul bugetar) contribuie la această creștere peste potențial, dar și condițiile monetare reale acomodative, admite BNR.

Primele decizii ale instanțelor pe darea în plată, după decizia Curții Constituționale CITEȘTE ȘI Primele decizii ale instanțelor pe darea în plată, după decizia Curții Constituționale

Dobânda cheie a rămas la 1,75%, însă cu inflația la -0,4%, aceasta se află puternic în teritoriu real pozitiv. Această inflație negativă nu ar fi existat fără reducerile de taxe, susține BNR, care arată că inflația ar fi fost la 0,82% în septembrie. Inflația va reveni pe plus anul viitor, estimează BNR, moment de la care va crește dobânda cheie, potrivit analiștilor.

Efecte sub așteptări ale Legii dării în plată

Parte a inițiativelor legislative cu risc sistemic sever la adresa stabilității financiare, în viziunea BNR, Legea dării în plată n-a produs chiar efectele negative așteptate, admite acum banca centrală.

La capitolul stimuli ai economiei, “s-au făcut referiri și la influențele favorabile ce vor veni din redresarea graduală a economiei în zona euro, dar și la recentele efecte adverse sub așteptări ale Legii privind darea în plată”, se arată în minută.

BNR estima o scădere cu 10% a prețului locuințelor și o scădere a creditării ipotecare, lucruri care nu s-au întâmplat de la intrarea legii în vigoare.

Isărescu declara, joi, că riscurile din darea în plată și conversia creditelor în franci elvețieni s-au diminuat după contestațiile la Curtea Constituțională.

Full employment made in Romania?

Guvernatorul Mugur Isărescu atrăgea atenția, cu ocazia publicării ultimului raport privind inflația, că cererea de forță de muncă devine o problemă, pentru că nu corespunde cu oferta. Chiar dacă există șomaj, șomerii nu sunt acolo unde e cerere de angajați și nu știu să facă ceea ce angajatorii au nevoie, explica Isărescu.

Tema a fost discutată și în Consiliul de Administrație, chiar în termeni de epuizare a resurselor disponibile de forță de muncă.

“Membrii Consiliului s-au arătat preocupați de tendința de epuizare a resurselor disponibile de forță de muncă, semnalizată tot mai intens de indicatorii specifici și de sondajele de specialitate”, se arată în minută.

Grija BNR este în raport cu presiunea pe creșterea salariilor, care duce la creșterea costului antreprenorilor cu forța de muncă, și reduce astfel productivitatea.

Cel puțin un membru al CA consideră că eventualul impact al creșterilor salariale ar putea fi acoperit din profiturile firmelor.

“S-a exprimat și opinia că potențialul advers al acestora - din perspectiva inflației/competitivității - ar putea fi atenuat de actualele marje de profit ale companiilor”, se arată în minută.

Astfel, cu inflație negativă, dar cu presiuni de creștere pe care BNR le vede venind din partea politicilor publice, membrii CA condus de Isărescu au votat în unanimitate ca politica monetară să rămână neschimbată.

Analiștii din bănci estimează că BNR va crește dobânzile prima oară în piața monetară, prin aducerea ratelor mai aproape de dobânda cheie, adică indicatorii Robor, în funcție de care se calculează ratele variabile la credite, ar urma să crească. Și în BNR există opinia că actualul ecart de 1,5 puncte procentuale la o dobândă de 1,75% oferă flexibilitate politicii monetare.

“În cadrul discuției, unii membri ai Consiliului au reiterat că actualul coridor al ratelor dobânzilor la facilitățile permanente ale BNR este de natură să ofere o mai mare flexibilitate politicii monetare”, se arată în minută.

Banca centrală a Ungariei are un ecart de 0,95 puncte, în timp ce cea a Poloniei are un ecart de 1 punct procentual între dobânda cheie și dobânda la care băncile plasează, respectiv împrumută bani.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
supraincalzire economie
bnr
relaxare fiscala
cresteri salarii bugetari