Deși părea că dobânzile la credite vin pe o pantă descendentă generală, băncile au scumpit consistent creditele ipotecare în august. Pe de altă parte, împrumuturile pentru firme s-au ieftinit, atât în lei, cât și cele în valută. Băncile au continuat să reducă și dobânzile la depozitele în lei, dar le-au majorat pe cele la euro la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, relevă datele analizate de Profit.ro.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Dobânda medie la depozitele noi la termen a scăzut cu încă 7 puncte de bază la 5,91% pe an, cel mai redus nivel de după iunie 2022 și cu 1,4 puncte procentuale sub maximul atins în octombrie 2022.
Cel mai mult au scăzut băncile în august dobânda la depozitele populației, de la 6,4% la 6,27% pe an, nivel care era înregistrat și în august anul trecut.
În cazul depozitelor de la firme, dobânda a scăzut cu 4 puncte de bază la 5,74% pe an.
Dobânda la depozitele existente în sold a scăzut cu 6 puncte de bază la 6,45% pe an, nivel similar celui de la finele lui 2022. Rata la depozitele în sold scade pe măsură ce depunerile ajung la scadența și sunt reînnoite la o remunerație inferioară.
Situația dobânzilor la depozite este influențată de așteptările privind inflația mai mică, dar mai ales de excesul de lichiditate din piață, care este foarte aproape de recordul istoric.
Chiar dacă excesul de lichiditate este inegal distribuit, cu băncile mari într-o poziție mai bună, cele aproape 6 miliarde de euro echivalent pe care băncile le plasează în fiecare zi la BNR reprezintă resurse suficiente pentru ca acestea să nu aibă nevoie să se mai bată în oferte pentru a atrage bani de la clientelă.
Excedentul mare de lichiditate a făcut ca dobânda relevantă în piață să fie cea de la facilitatea de depozit a BNR, care este de 6%, și nu cea cheie (de 7%), pentru că banca centrală nu mai ține operațiuni de piață, sau cea Lombard (de 8%), așa cum se întâmpla între primăvara și toamna anului trecut, când băncile aveau nevoie de bani și erau nevoite să apeleze la banca centrală.
În cazul depozitelor în valută există evoluții divergente. Dobânda medie la depozitele noi în euro a crescut cu 21 de puncte de bază la 2,24% pe an, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani. Dobânda la depunerile în dolari a scăzut cu 11 puncte de bază la 3,59% pe an.
Amintim că inflația a stagnat la 9,4% pe an în august, astfel că dobânzile la toate tipurile de depozite sunt sub creșterile de prețuri.
Dobânda la creditele existente în sold a rămas practic neschimbată la 9,22%, în condițiile în care atât dobânzile la creditele populației, cât și la cele ale firmelor au rămas aproape nemodificate, la 9,3%, respectiv 9,1%.
În cazul creditelor noi, dobânda a scăzut ușor, cu 5 puncte de bază, până la 9,06%.
O privire mai în detaliu arată că în timp ce dobânda anuală efectivă la creditele de consum a stagnat la 13,1%, cea la creditele pentru locuințe a crescut de la 7,55% la 8,04%.
Scumpirea creditelor ipotecare cu jumătate de punct procentual este neașteptată, mai ales că vine după două luni de ieftiniri. Cu această creștere, creditele pentru locuințe au revenit cu prețul peste nivelul de la începutul verii.
Din scăderea referinței nu se întrevede nicio ieftinire în perioada următoare în cazul creditelor ipotecare, astfel că este nevoie ca băncile să reducă marjele.
Marjele la afacerile în sold erau de 2,77 puncte procentuale în august (+ 5 puncte de bază), în timp ce cele pentru afacerile noi erau de 3,15 puncte procentuale (+2 puncte de bază), sub nivelurile de pe parcursul anului trecut sau din prima partea a acestui an.
Calculate însă la dobânzile din piață (în funcție de ROBOR la 3 luni), marjele nete au crescut de la sub 2 pp în cea mai mare parte a anului trecut la 2,66% în august, dar sunt sub nivelul din februarie-iunie.
Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) a stagnat la aproape 6% la actualizarea de la 1 octombrie și va rămâne la același nivel și la cea de la 1 ianuarie. Chiar dacă BNR va scădea dobânda cheie undeva în prima primul trimestru al anului viitor, așa cum estimează unii analiști (deși cei mai mulți încep să creadă că tăierea ratelor va începe mai târziu), IRCC ar urma să scadă cel mai devreme în vara lui 2024, ca urmare a întârzierii cu care se calculează.
Menținerea dobânzilor la un nivel ridicat este o veste proastă și pentru piața imobiliară, unde tranzacțiile au scăzut cu 17% la jumătatea anului. Volumul de credit ipotecar nou a scăzut cu jumătate în primul trimestru din acest an.
În cazul firmelor, dobânzile la creditele noi în lei au scăzut cu 12 puncte de bază la 8,58% pe an, cel mai redus nivel de după iunie 2022, dar rămân de peste două ori mai scumpe decât 2021.
Surprinzător, creditele noi în euro s-au ieftinit în august la 5,84% pe an, de la o dobândă de 6,05% pe an, după cinci luni de scumpiri consecutive. Banca centrală europeană nu a încheiat încă ciclul de creștere a dobânzilor, astfel că este de așteptat ca împrumuturile în euro să se scumpească. De asemenea, și rata medie la creditele în dolari a scăzut ușor de la 7,79% la 7,67% pe an. În România, doar firmele mai pot accesa fără restricții majore împrumuturi în valută.
