Momente vesele cu litigiile alternative între clienți și bănci

Un mare of îngreunează drumul spre succes în soluționarea amiabilă a conflictelor dintre clienți și bănci: consumatorii n-au reprezentant în conducerea Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Motivul? Asociațiile pentru protecția consumatorilor au propus mai mulți reprezentanți și n-are cine și cum să facă selecția, așa că locul a rămas vacant. “Mediul asociativ” și-a spus „oful” într-o întâlnire cu oficialii CSALB, din care fiecare a plecat cum a venit, dar cu una-două jigniri și acuzații în plus.

Sala Mozart, Hotelul Hilton, marți, întâlnirea CSALB cu reprezentanții Asociațiilor de Consumatori din România

La prezidiu, maestru de ceremonii, Alexandru Păunescu, președintele Colegiului de Coordonare al CSALB și reprezentant al BNR, Simona Vâlceanu, membru independent și fost director al Direcției juridice a BCR, Luminița Malanciuc, membru din partea Asociației Române a Băncilor și Liviu Fenoghen, director, fost director al executorilor din BRD.

În sală, președinți de asociații de consumatori și conducerea ANPC.

Păunescu și Fenoghen prezintă activitatea CSALB și dificultățile întâlnite.

Când a apărut în 2015, prin ordonanță de urgență, CSALB trebuia să fie o alternativă viabilă la instanțele de judecată, care să rezolve măcar parțial spinoasa problemă a proceselor dintre clienți și bănci. Într-un an, centrul a rezolvat doar 27 de cazuri, din circa 1.000 cât își propunea Păunescu, care este și directorul Direcției juridice din BNR.

Consumatorii sunt reticenți în a apela la această procedură, cel mai probabil nu știu de ea, deși e gratis, explică cei doi. Apoi multe cereri sunt neconforme, iar din zece cereri viabile venite din partea clienților, băncile refuză opt, din diverse motive. Cum ar veni, ambele părți au tarele lor, dar se poate și durează doar circa 40 de zile. Un consumator și-a redus serviciul unui credit cu aproape 19.000 de euro, explică Fenoghen. Un dosar costă aproape 1.000 de lei, dar Centrul s-a hotărât să accepte și cereri sub această valoare.

CSALB vrea să fie mai vizibil, ar vrea să facă și o campanie publicitară, se gândesc la costuri, arată Păunescu. Centrul e finanțat integral de către bănci, e adevărat, dar conciliatorii, selectați de către Colegiul de coordonare pe baza criteriilor profesionale, nu iau acești bani direct, adaugă reprezentantul BNR.

CITEȘTE ȘI A dat în plată și e fericită: Am senzația că am câștigat la loto. Am câștigat 200.000 de franci!

Cea mai mare parte a “mediului asociativ” din sală a venit, însă, din toată țara, pentru o altă problemă.

E un loc liber în Colegiul de coordonare, un loc care revine asociațiilor și nu a fost tranșat.

“Nu există raport de activitate în mapă!”, remarcă Costel Stanciu, președintele Asociației pentru Consumatori, votat de Confederația Națională a Federațiilor și Asociațiilor de Consumatori în Colegiul CSALB. Se aștepta să fie un raport, pe baza căruia să pună întrebări fundamentate, explică Stanciu. După care trece direct la temă: “Nu doriți să tranșați desemnarea reprezentantului consumatorilor în colegiu!”.

“Fiecare entitate își alege un reprezentant potrivit condițiilor interioare. Dacă s-ar implica altcineva, ar fi o ingerință”, explică Păunescu. Chiar și cu un scaun vacant consiliul funcționează, nu e o problemă din acest punct de vedere, adaugă el.

“Nu ne ridicăm așa, să vorbim neîntrebați!”, îl împunge Mihai Mereuță pe Costel Stanciu. Mereuță vorbește din partea Ligii Asociațiilor de Proprietari “Habitat” și-l susține pe rivalul lui Stanciu. Asociațiile de proprietari sunt considerate tot asociații de consumatori, pentru că reprezintă consumatori, astfel încât multele blocuri din țara asta trebuie implicate între certurile dintre clienți și bănci.

Sintetic, Mereuță cere un plan de acțiune, să știe cum să informeze consumatorii, nu pentru vreun beneficiu material, ci pentru a se putea raporta la obiectivele ce urmează a fi atinse.

În sală se află și celălalt pretendent la acest post remunerat cu 1.000 de euro pe lună. Dan Docan, de la Asociația Română pentru Combaterea Contrafacerilor, e propunerea Asociației InfoCons și a Federației Asociațiilor de Consumatori.

În locul lui Docan ia, însă, cuvântul Sorin Mierlea, președintele InfoCons, mai cunoscut ca “Superconsumatorul”, după emisiunea găzduită de Televiziunea Română. Mierlea e dezamăgit că CSALB nu alege una dintre cele două propuneri ale asociațiilor.

CITEȘTE ȘI Recuperatorii nu mai au voie de astăzi să caute un datornic la serviciu sau să îl deranjeze noaptea

“O să vină propuneri din partea asociațiilor câte o sută, o să rămână locul vacant, că funcționează și fără!”, comentează situația Mierlea.

“Nu-mi puneți cuvinte în gură!”, replică Păunescu.

“Sunt convins că mâine o să vină propuneri pe bandă rulantă!”, revine Mierlea. Știe el deja de o a treia.

Fenoghen confirmă că a mai venit o propunere de la o asociație din Brașov. O doamnă.

Soluția ar fi ca CSALB să aleagă un om, ca ceilalți să poată contesta decizia în instanță.

“N-ar fi rușine ca asociațiile de consumatori, care încearcă să-și desemneze un reprezentant la CSALB, să ajungă în instanță?”, replică Vâlceanu.

Alin Iacob, de la Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare, crede că cea mai bună soluție ar fi fost cea propusă de la început, înainte să apară legea. “Să fie doi reprezentanți ai asociațiilor de consumatori, lăsați independentul la o parte!”, spune Iacob. “Nu știu dacă o persoană care a condus juridicul unei bănci timp de 7 ani, care are litigii cu toptanul, poate fi considerat independent”, susține el, cu referire la Vâlceanu.

Iacob spune că din cauza acestei componențe și structuri de finanțare a CSALB, care arată mai degrabă ca o structură a băncilor, e atât de puțin interes din partea consumatorilor. Dar admite că impresia e mai degrabă pozitivă, după ce a reprezentat doi consumatori în litigii tranșate de CSALB.

Problema finanțării e pusă și de către reprezentanții Asociației Parakletos, dar și de către Mierlea.

Mierlea l-a numit și pe Corneliu Vișoianu ca reprezentant al consumatorilor la CSALB, după care i-a retras sprijinul. Acum spune că trebuie regândită organizația, pentru că în nicio altă industrie nu finanțează astfel de centre, cum se întâmplă în sistemul bancar. De altfel, el spune că și-a retras suportul pentru structura Autorității de Supraveghere Financiară.

“Ești de formație mincinoasă! Te-ai retras pentru că reprezentantul tău nu a fost acceptat!”, sare Vasile Cazan, venit de la Iași cu Asociația pentru Apărarea Drepturilor și Intereselor Consumatorilor.

Contrele celor doi se încheie, temporar, după lungile insistențe ale lui Păunescu: “Vă rog să nu jigniți!”

Legea spune că propunerile pentru reprezentantul consumatorilor trebuie să vină de la o asociație care are 3.000 de membri și filiale în 10 județe, potrivit unei prevederi din 1992. Știe CSALB dacă există vreo asociație care să îndeplinească aceste condiții? “Nu știm”, răspunde Păunescu.

Asta ar însemna că Vișoianu a fost numit anterior ilegal, remarcă Iacob.

Dar și că niciuna dintre propunerile actuale nu poate fi acceptată, chiar dacă vine de la federații sau confederații.

Cazan e deja încins și întreabă reporterul Profit.ro din partea cui a venit să pună întrebări. “A, din partea Profit?! Păi poate ai venit pentru profit!”. Cazan are ceva faimă locală în Iași, după ce a protestat în fața sediului BNR, față de politica guvernatorului Mugur Isărescu, cu un coșciug și alte simboluri funerare.

“Asociațiile de consumatori sunt mici și vesele”, remarcă Radu Cajvaneanu, de la APC Botoșani. Legea din 1992 nu face decât să le consolideze, împotriva firii lor, susține botoșăneanul.

CITEȘTE ȘI Clienții nemulțumiți și băncile s-au înțeles prin procedura alternativă în doar cinci cazuri în patru luni

El propune ca CSALB să facă și întruniri prin țară, lucru susținut și de Cezar Florin Mocanu, de la Asociația Ocaua lui Cuza, pus pe drumuri tocmai de la Vaslui. Costurile cu transportul până la București sunt mari, mai e și cazarea, ori asociațiile nu prea au bani, susțin ei.

Ana-Maria Masoud și Bogdan Istrate de la Parakletos pun câteva întrebări despre procedurile CSALB, Monica Calu de la APC propune ca soluțiile să fie publicate în formă anonimizată, cum face Ministerul justiției, pentru a face practică comparativă.

Însă întâlnirea o încheie tot Cazan, care îi ia încă o dată la rost pe “domnul Mierlă”, dar mai ales pe Docan, despre care crede că n-are nicio contribuție la mediul asociativ, nici măcar pe domeniul său.

“Vă ocupați de contrafaceri!? Am fost invitat la Astana, la conferință mondială pe contrafaceri”. Organizatorii i-au văzut CV-ul, l-au văzut și pe al lui Docan și l-au chemat pe el, susține Cazan.

“Aveți epoleți pe sub haină!”, strigă ieșeanul, după ce îl face pe fostul director al imprimeriei “băiat cu ochii albaștrii”.

După aproape trei ore de discuții, întâlnirea se termină cu Păunescu grăbit să-și găsească haina și să plece.

Rezolvarea chestiunii reprezentantului consumatorilor s-ar putea găsi doar în modificarea legii, dat fiind faptul că ordonanța n-a fost încă dezbătută de Parlament.