România își menține angajamentul de aderare la Zona Euro, dar în prezent eforturile Guvernului ”se axează pe revenirea economică și socială post-pandemie COVID-19 și pe diminuarea efectelor negative generate de conflictul militar din Ucraina”, se arată în proiectul Programului de convergență 2022-2025, analizat de Profit.ro, care urmează a fi dezbătut în Executiv, iar apoi transmis Comisiei Europene. Argumentul pandemiei a fost invocat anul trecut și de Cabinetul Cîțu pentru a nu angaja vreo țintă de aderare la moneda euro.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
De ce este important: În primăvara anului 2016, după cum Profit.ro a anunțat în premieră, România a renunțat în mod oficial la anul 2019 ca termen pentru adoptarea monedei euro. După câțiva ani de pauză, în 2019, Guvernul a decis să transmită oficial Comisiei Europene o nouă țintă de adoptare a monedei euro, respectiv a menționat angajamentul de a adopta moneda euro în 2024.
Profit.ro a prezentat în premieră cel mai recent Plan de adoptare a euro.
De asemenea important: România nu îndeplinește niciunul dintre criteriile nominale necesare trecerii la moneda euro, au indicat ultimele date. În plus, o serie de alți factori, printre care dezechilibrele macroeconomice și lipsa de predictibilitate a cadrului legislativ, fac ca România să nu fie pregătită pentru zona euro.
”România își menține angajamentul de aderare la Zona Euro, însă în prezent eforturile Guvernului se axează pe revenirea economică și socială post-pandemie COVID-19 și pe diminuarea efectelor negative generate de conflictul militar din Ucraina”, se arată acum în proiectul Programului de convergență 2022-2025.
Guvernul adaugă că efectele conflictului din Ucraina sunt resimțite pe 3 paliere:
”a) evoluția prețurilor la materii prime, alimente și energie ce vor susține o creștere mai accelerată a inflației;
b) perturbarea lanțurilor de aprovizionare cu efect direct asupra comerțului;
c) diminuarea gradului de încredere al consumatorilor/mediului de afaceri, datorită (sic!- n.red.) înăspririi condițiilor financiare și potențiala ieșire a capitalului de pe piețele emergente, precum și probleme sociale ce derivă din sosirea unui număr ridicat de refugiați.”
”România își menține angajamentul de aderare la Zona Euro, în continuare eforturile Guvernului se concentrează pe minimizarea efectelor sociale și economice negative ale pandemiei”, a fost singura mențiune privind aderarea la euro inclusă de Guvern în Programul de convergență 2021-2024.
Profit.ro a anunțat în premieră anul trecut că România amână din nou adoptarea euro, cu argumentul că va trebui, mai întâi, să își restabilească echilibrul macro-economic, inclusiv prin combaterea efectelor negative generate de pandemia Covid-19 și prin implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, iar abia apoi va stabili un (nou) calendar privind aderarea la zona euro.
Profit.ro a prezentat și un document oficial, redactat de Ministerul Finanțelor Publice, care confirma că România nu îndeplinește criteriile de adoptare a monedei europene.
”Astfel, nu sunt îndeplinite criteriile de convergență nominală referitoare la soliditatea finanțelor publice (deficitul bugetar depășește pragul de 3% din PIB, iar România se află în procedură de deficit excesiv), stabilitatea pețurilor (rata inflației depășește media primelor trei state cu cele mai bune performan!e în acest sens) și convergența ratei dobânzii pe termen lung (aceasta fiind superioară nivelului de referință)”, relevă documentul citat.
În plus, deși cursul de schimb nu a înregistrat oscilații majore, România nu participă la Mecanismul Ratelor de Schimb II (ERM II), unde trebuie să se mențină pentru cel puțin doi ani anterior intrării în zona euro.
De asemenea, conform documentului, ”legislația României nu este compatibilă în întregime cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene”.
Mai mult, ministerul arăta că ”România se confruntă cu o serie de dezechilibre macroeconomice, unele dintre acestea accentuându-se în contextul pandemiei”.
Prin urmare, autoritățile arată că se vor concentra, într-o primă etapă, pe restabilirea echilibrelor macro-economice, simultan cu combaterea efectelor pandemiei de coronavirus și aplicarea Planului Național de Redresare și Reziliență, care are o finanțare de 30 miliarde de euro din fonduri europene.
Abia, ulterior, Guvernul va elabora un nou calendar de adoptare a monedei euro.
”În perspectiva aderării la zona euro, România va trebui, în primă fază, să își restabilească echilibrele interne și externe și să îndeplinească o serie de condiții de robustețe macroeconomică, în paralel cu combaterea efectelor negative generate de pandemia Covid-19, atât în plan economic, cât și social. Pe termen scurt/mediu, accentul trebuie pus pe implementarea eficientă a Planului Național de Redresare și Reziliență, în așa fel încât reformele și investițiile generate de atragerea fondurilor europene să contribuie la îmbunătățirea calității vieții oamenilor și Ia o dezvoltare sustenabilă. În contextul celor menționate, ulterior va fi oportun să se stabilească un calendar privind aderarea la zona euro”, indica documentul oficial.
