OFICIAL România își menține ”angajamentul” de aderare la Zona Euro, dar tot fără termen. Acum, Guvernul se ”axează” pe revenirea post-pandemie și pe diminuarea efectelor războiului din Ucraina

OFICIAL România își menține ”angajamentul” de aderare la Zona Euro, dar tot fără termen. Acum, Guvernul se ”axează” pe revenirea post-pandemie și pe diminuarea efectelor războiului din Ucraina
scris 4 mai 2022

România își menține angajamentul de aderare la Zona Euro, dar în prezent eforturile Guvernului ”se axează pe revenirea economică și socială post-pandemie COVID-19 și pe diminuarea efectelor negative generate de conflictul militar din Ucraina”, se arată în proiectul Programului de convergență 2022-2025, analizat de Profit.ro, care urmează a fi dezbătut în Executiv, iar apoi transmis Comisiei Europene. Argumentul pandemiei a fost invocat anul trecut și de Cabinetul Cîțu pentru a nu angaja vreo țintă de aderare la moneda euro.

De ce este important: În primăvara anului 2016, după cum Profit.ro a anunțat în premieră, România a renunțat în mod oficial la anul 2019 ca termen pentru adoptarea monedei euro. După câțiva ani de pauză, în 2019, Guvernul a decis să transmită oficial Comisiei Europene o nouă țintă de adoptare a monedei euro, respectiv a menționat angajamentul de a adopta moneda euro în 2024.

Profit.ro a prezentat în premieră cel mai recent Plan de adoptare a euro.

De asemenea important: România nu îndeplinește niciunul dintre criteriile nominale necesare trecerii la moneda euro, au indicat ultimele date. În plus, o serie de alți factori, printre care dezechilibrele macroeconomice și lipsa de predictibilitate a cadrului legislativ, fac ca România să nu fie pregătită pentru zona euro.

Mirela Călugăreanu, șefa ANAF cu cea mai lungă perioadă la conducerea instituției, a primit votul pentru Curtea de Conturi. La ANAF urmează să vină Heiuș, din partea PNL, dar și PSD avansează nume. Cine este Lucian Heiuș CITEȘTE ȘI Mirela Călugăreanu, șefa ANAF cu cea mai lungă perioadă la conducerea instituției, a primit votul pentru Curtea de Conturi. La ANAF urmează să vină Heiuș, din partea PNL, dar și PSD avansează nume. Cine este Lucian Heiuș

”România își menține angajamentul de aderare la Zona Euro, însă în prezent eforturile Guvernului se axează pe revenirea economică și socială post-pandemie COVID-19 și pe diminuarea efectelor negative generate de conflictul militar din Ucraina”, se arată acum în proiectul Programului de convergență 2022-2025.

Guvernul adaugă că efectele conflictului din Ucraina sunt resimțite pe 3 paliere:

”a) evoluția prețurilor la materii prime, alimente și energie ce vor susține o creștere mai accelerată a inflației;

b) perturbarea lanțurilor de aprovizionare cu efect direct asupra comerțului;

c) diminuarea gradului de încredere al consumatorilor/mediului de afaceri, datorită (sic!- n.red.) înăspririi condițiilor financiare și potențiala ieșire a capitalului de pe piețele emergente, precum și probleme sociale ce derivă din sosirea unui număr ridicat de refugiați.”

FOTO-DOCUMENT Un francez a dat 300.000 euro pe un titlu de stat românesc din 1929 și cere 116 milioane euro pe el de la România. Jurisprudența locală, analizată de Profit.ro, nu este deloc încurajatoare pentru el CITEȘTE ȘI FOTO-DOCUMENT Un francez a dat 300.000 euro pe un titlu de stat românesc din 1929 și cere 116 milioane euro pe el de la România. Jurisprudența locală, analizată de Profit.ro, nu este deloc încurajatoare pentru el

Anul trecut, fostul premier Florin Cîțu declarase că România ar putea adopta moneda euro în 2027 sau 2028, dar ulterior Guvernul a decis să nu mai transmită Comisiei Europene nici măcar acest interval de aderare, arătând doar că își menține angajamentul, tot cu argumentul că prioritatea este combaterea efectelor pandemiei de coronavirus.

”România își menține angajamentul de aderare la Zona Euro, în continuare eforturile Guvernului se concentrează pe minimizarea efectelor sociale și economice negative ale pandemiei”, a fost singura mențiune privind aderarea la euro inclusă de Guvern în Programul de convergență 2021-2024.

Profit.ro a anunțat în premieră anul trecut că România amână din nou adoptarea euro, cu argumentul că va trebui, mai întâi, să își restabilească echilibrul macro-economic, inclusiv prin combaterea efectelor negative generate de pandemia Covid-19 și prin implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, iar abia apoi va stabili un (nou) calendar privind aderarea la zona euro

Guvernul a încheiat primele trei luni cu un deficit bugetar de 15,7 miliarde lei (1,19% din PIB), în creștere cu 1 miliard lei. Cheltuielile cu dobânzile au urcat cu peste 60% CITEȘTE ȘI Guvernul a încheiat primele trei luni cu un deficit bugetar de 15,7 miliarde lei (1,19% din PIB), în creștere cu 1 miliard lei. Cheltuielile cu dobânzile au urcat cu peste 60%

Profit.ro a prezentat și un document oficial, redactat de Ministerul Finanțelor Publice, care confirma că România nu îndeplinește criteriile de adoptare a monedei europene.

”Astfel, nu sunt îndeplinite criteriile de convergență nominală referitoare la soliditatea finanțelor publice (deficitul bugetar depășește pragul de 3% din PIB, iar România se află în procedură de deficit excesiv), stabilitatea pețurilor (rata inflației depășește media primelor trei state cu cele mai bune performan!e în acest sens) și convergența ratei dobânzii pe termen lung (aceasta fiind superioară nivelului de referință)”, relevă documentul citat.

În plus, deși cursul de schimb nu a înregistrat oscilații majore, România nu participă la Mecanismul Ratelor de Schimb II (ERM II), unde trebuie să se mențină pentru cel puțin doi ani anterior intrării în zona euro.

De asemenea, conform documentului, ”legislația României nu este compatibilă în întregime cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene”.

Toate firmele, inclusiv PFA, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale - obligate să plătească anual o taxă de înscriere într-un catalog al Camerei de Comerț CITEȘTE ȘI Toate firmele, inclusiv PFA, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale - obligate să plătească anual o taxă de înscriere într-un catalog al Camerei de Comerț

Mai mult, ministerul arăta că ”România se confruntă cu o serie de dezechilibre macroeconomice, unele dintre acestea accentuându-se în contextul pandemiei”.

Prin urmare, autoritățile arată că se vor concentra, într-o primă etapă, pe restabilirea echilibrelor macro-economice, simultan cu combaterea efectelor pandemiei de coronavirus și aplicarea Planului Național de  Redresare și Reziliență, care are o finanțare de 30 miliarde de euro din fonduri europene.

Abia, ulterior, Guvernul va elabora un nou calendar de adoptare a monedei euro.

”În perspectiva aderării la zona euro, România va trebui, în primă fază, să își restabilească echilibrele interne și externe și să îndeplinească o serie de condiții de robustețe macroeconomică, în paralel cu combaterea efectelor negative generate de pandemia Covid-19, atât în plan economic, cât și social. Pe termen scurt/mediu, accentul trebuie pus pe implementarea eficientă a Planului Național de Redresare și Reziliență, în așa fel încât reformele și investițiile generate de atragerea fondurilor europene să contribuie la îmbunătățirea calității vieții oamenilor și Ia o dezvoltare sustenabilă. În contextul celor menționate, ulterior va fi oportun să se stabilească un calendar privind aderarea la zona euro”, indica documentul oficial.

viewscnt
Afla mai multe despre
aderare
adoptare
modeda
euro
calendar
romania
guvern
plan
covid