Rezultatele 1 - 25 din 110 pentru "plan"

Licitația pentru licențele necesare furnizării de servicii din generația a cincea (5G) va avea loc în cursul trimestrului trei al anului 2022, conform planului de acțiuni anunțat de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), lansat în dezbatere publică. Anterior, termenul propus a fost trimestrul II 2021.

România va trebui să aloce anual, în următorii 10 ani, aproximativ 2% din PIB reprezentând contribuția financiară aferentă proiectelor cu finanțare europeană, la care se adaugă necesarul pentru dezvoltarea infrastructurii de transport aferent perioadei 2020 – 2030.

Compania de stat Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din România, pregătește cu sprijinul Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) contractarea unui credit sindicalizat de la mai multe instituții bancare românești și europene pentru susținerea contribuției proprii la investițiile în noi capacități de producție de energie, parte a planului său de restructurare și decarbonare pentru așteaptă încă OK-ul final al Comisiei Europene.

Comisia Europeană a adoptat, luni, o evaluare pozitivă a Planului de redresare și reziliență al României (PNRR), care va putea primi, astfel, din partea UE granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR).

Creșterea prețurilor gazelor înaintea iernii este o dovadă că Uniunea Europeană are nevoie de un plan de securitate energetică pe termen lung, a declarat directorul general al grupului energetic italian Eni, Claudio Descalzi, publicației La Repubblica.

Mai multe companii coreene au discutat vara aceasta posibila lor implicare în proiectele de construire de unități noi de producție de energie electrică (pe gaze și fotovoltaice) incluse în planul de restructurare și decarbonare al companiei de stat românești Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune din țară.

Producătorul de energie pe cărbune Complexul Energetic Oltenia (CEO), controlat de stat prin Ministerul Energiei, cu cele mai mari costuri de producție dintre producătorii majori locali, în primul rând din cauza sumelor enorme pe care trebuie să le plătească pe certificate CO2, și-a înjumătățit pierderile în primul semestru al anului, față de perioada similară din 2020.

Samsung Group va angaja 40.000 de persoane în următorii trei ani, în cadrul unei strategii agresive de expansiune, ce presupune cheltuieli de peste 200 miliarde de dolari.

City Insurance, liderul pieței asigurărilor din România, urmează să fie capitalizat cu suma de 738 milioane de lei (150 milioane de euro) prin aport în numerar al acționarilor. Acționarii, care au aprobat operațiunea la 21 iulie, sunt chemați să subscrie, până la data de 25 august, un număr de 738 milioane de acțiuni la un preț de 1 leu/titlu.

City Insurance, liderul pieței asigurărilor din România, a pierdut la prima instanță, cu posibilitate de recurs, procesul privind suspendarea unei decizii a Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), prin care instituția a desemnat Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) în calitate de administrator temporar al asigurătorului, pentru o perioadă de 4 luni, după retragerea aprobării întregii conduceri a companiei.

Planul de restructurare și decarbonare al companiei de stat Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune din România, a fost revizuit în urma obiecțiilor Comisiei Europene și se bazează pe atragerea de investitori care să se asocieze cu CEO în companii mixte dedicate fiecăruia dintre proiectele de construire de centrale noi pe gaz, eoliene și solare ale Complexului, proiecte care se vor bucura de sprijin și din partea băncilor, a declarat Lăcrămioara Diaconu-Pințea, membru al directoratului CEO, în cadrul celei de-a cincea ediții a Videoconferinței Profit Energy.forum - Energia post-coronavirus.

Șpaga pentru un Plan Urbanistic Zonal în baza căruia se construiește un bloc în București ar putea ajunge la 300 de mii de euro, a declarat Nicușor Dan la ProTv, fără să prezinte însă vreo dovadă în sprijinul celor afirmate.

Unul dintre motivele invocate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru sancțiunile dispuse recent în cazul City Insurance este că instituția a constatat, la finele lunii aprilie, că liderul pieței asigurărilor ar fi raportat, încă din 2017, că disponibilitățile bănești ale companiei, în baza cărora au fost calculate solvabilitatea și lichiditatea societății, s-ar fi aflat la o bancă cu care aceasta nu ar fi avut raporturi contractuale, iar existența contului nu ar fi fost confirmată, se susține în preambulul deciziei instituției.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) i-a sancționat pe fiecare dintre cei trei membri ai Directoratului City Insurance cu amendă de un milion de lei și retragerea aprobării acordate de instituție lui Szilagyi Renato - președinte Directorat, Barbu Mircea Buzerea - vicepreședinte și Stavros Mavrogalos Fotis Spyridon - membru. De asemenea, instituția a aplicat amenzi de un milion de lei fiecărui membru al Consiliului de Supraveghere al asigurătorului și a retras autorizația celor cinci membri - Woodthorpe Robert Browne - președinte, Max Walter Rossler - vicepreședinte, Cristian Pascale, Aelita Arampova și Epameinondas Papanikolaou.

Guvernul va prezenta noua variantă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) la începutul lunii iunie, după ce pe 31 mai va depune oficial PNRR în sistemul informatic al Comisiei Europene. Executivul a prezentat în schimb noile alocări ajustat pentru fiecare domeniu propus în PNRR.

Deși a solicitat miniștrilor reforma companiilor de stat aflate pe pierdere, premierul Cîțu arată că, după jumătate de an, reformele nu au avut loc și le transmite colegilor de cabinet, la radio, că nu vor primi banii promiși în lipsa acestor măsuri. Premierul le recomandă miniștrilor, tot public, urmând ca apoi să le și solicite, reducerea numărului de directori din ministere, după exemplul dat chiar de Florin Cîțu la Ministerul Finanțelor.

Deși premierul Florin Cîțu declarase la începutul acestui an că România ar putea adopta moneda euro în 2027 sau 2028, Guvernul a decis acum să nu mai transmită Comisiei Europene nici măcar acest interval de aderare, arătând doar că își menține angajamentul, cu argumentul că prioritatea este combaterea efectelor pandemiei de coronavirus.

Grupul german de energie și utilități RWE, unul dintre cei mai mari deținători de mine de cărbune și de termocentrale ce produc electricitate utilizând acest combustibil din Europa, a reclamat statul olandez la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, acuzând că o lege adoptată de Haga în 2019 ce prevede închiderea treptată până în 2030, fără despăgubiri pentru investitori, a centralelor pe cărbune din Țara Lalelor încalcă Tratatul international al Cartei Energiei, încheiat în 1994 și care conține și prevederi privind protecția reciprocă a investițiilor străine în sectorul energetic.

Circa 60% din grantul de circa 1,18 miliarde lei aprobat recent de Guvern pentru a fi acordat companiei de stat Complexului Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune din România, pentru ca acesta să aibă cu ce cumpăra certificatele CO2 aferente producției de anul trecut, ar putea proveni din banii încasați în monedă europeană de stat din privatizări și ținuți în Fondul național de dezvoltare, înființat în 2006 cu ocazia privatizării BCR.

Dublarea de la 10,5% la 21% a impozitului pe profiturile din străinătate ale corporațiilor din SUA, dacă va fi aprobată de Congres și va intra în vigoare, va arunca operațiunile din România ale corporațiilor americane în "gura" Fiscului de la Washington. În prezent, acest lucru nu se întâmplă pentru că impozitul pe profit din România, de 16%, este mai mare decât cel american de 10,5%.

Prețul subvenționării directe de la bugetul de stat cu peste 241 milioane euro, a costurilor celui mai mare producător de energie pe bază de cărbune din România, compania de stat Complexul Energetic Oltenia, cu certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pe care mai trebuie să le achiziționeze pentru producția anului trecut, pregătită de Guvern, este supraaccelerarea închiderii centralelor pe lignit ale Complexului.

Guvernul a pregătit un proiect de ordonanță de urgență care prevede subvenționarea directă gratis de la bugetul de stat, nu printr-un împrumut, cum se preconiza inițial, cu peste 241 milioane euro, a costurilor celui mai mare producător de energie pe bază de cărbune din România, compania de stat Complexul Energetic Oltenia, cu certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pe care mai trebuie să le achiziționeze pentru producția anului trecut. Dacă Comisia Europeană nu va aproba planul de restructurare al companiei, în privința căruia a demarat o investigație aprofundată luna trecută, CE Oltenia va trebui să returneze banii statului, cu tot cu dobânzi.

Guvernul a prevăzut în Planul Național de Relansare și Reziliență alocarea a 3,4 miliarde euro pentru reforma sistemului de sănătate, iar Fondul pentru spitale are 2,6 miliarde euro din această sumă.

Planul Național de Relansare și Reziliență prevede fonduri de 4,5 miliarde euro pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, alte 5 miliare euro fiind alocate pentru infrastructura feroviară, inclusiv metrou.