Rezultatele 1 - 25 din 101 pentru "plan"

City Insurance, liderul pieței asigurărilor din România, a pierdut la prima instanță, cu posibilitate de recurs, procesul privind suspendarea unei decizii a Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), prin care instituția a desemnat Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) în calitate de administrator temporar al asigurătorului, pentru o perioadă de 4 luni, după retragerea aprobării întregii conduceri a companiei.

Planul de restructurare și decarbonare al companiei de stat Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune din România, a fost revizuit în urma obiecțiilor Comisiei Europene și se bazează pe atragerea de investitori care să se asocieze cu CEO în companii mixte dedicate fiecăruia dintre proiectele de construire de centrale noi pe gaz, eoliene și solare ale Complexului, proiecte care se vor bucura de sprijin și din partea băncilor, a declarat Lăcrămioara Diaconu-Pințea, membru al directoratului CEO, în cadrul celei de-a cincea ediții a Videoconferinței Profit Energy.forum - Energia post-coronavirus.

Șpaga pentru un Plan Urbanistic Zonal în baza căruia se construiește un bloc în București ar putea ajunge la 300 de mii de euro, a declarat Nicușor Dan la ProTv, fără să prezinte însă vreo dovadă în sprijinul celor afirmate.

Unul dintre motivele invocate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru sancțiunile dispuse recent în cazul City Insurance este că instituția a constatat, la finele lunii aprilie, că liderul pieței asigurărilor ar fi raportat, încă din 2017, că disponibilitățile bănești ale companiei, în baza cărora au fost calculate solvabilitatea și lichiditatea societății, s-ar fi aflat la o bancă cu care aceasta nu ar fi avut raporturi contractuale, iar existența contului nu ar fi fost confirmată, se susține în preambulul deciziei instituției.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) i-a sancționat pe fiecare dintre cei trei membri ai Directoratului City Insurance cu amendă de un milion de lei și retragerea aprobării acordate de instituție lui Szilagyi Renato - președinte Directorat, Barbu Mircea Buzerea - vicepreședinte și Stavros Mavrogalos Fotis Spyridon - membru. De asemenea, instituția a aplicat amenzi de un milion de lei fiecărui membru al Consiliului de Supraveghere al asigurătorului și a retras autorizația celor cinci membri - Woodthorpe Robert Browne - președinte, Max Walter Rossler - vicepreședinte, Cristian Pascale, Aelita Arampova și Epameinondas Papanikolaou.

Guvernul va prezenta noua variantă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) la începutul lunii iunie, după ce pe 31 mai va depune oficial PNRR în sistemul informatic al Comisiei Europene. Executivul a prezentat în schimb noile alocări ajustat pentru fiecare domeniu propus în PNRR.

Deși a solicitat miniștrilor reforma companiilor de stat aflate pe pierdere, premierul Cîțu arată că, după jumătate de an, reformele nu au avut loc și le transmite colegilor de cabinet, la radio, că nu vor primi banii promiși în lipsa acestor măsuri. Premierul le recomandă miniștrilor, tot public, urmând ca apoi să le și solicite, reducerea numărului de directori din ministere, după exemplul dat chiar de Florin Cîțu la Ministerul Finanțelor.

Deși premierul Florin Cîțu declarase la începutul acestui an că România ar putea adopta moneda euro în 2027 sau 2028, Guvernul a decis acum să nu mai transmită Comisiei Europene nici măcar acest interval de aderare, arătând doar că își menține angajamentul, cu argumentul că prioritatea este combaterea efectelor pandemiei de coronavirus.

Grupul german de energie și utilități RWE, unul dintre cei mai mari deținători de mine de cărbune și de termocentrale ce produc electricitate utilizând acest combustibil din Europa, a reclamat statul olandez la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, acuzând că o lege adoptată de Haga în 2019 ce prevede închiderea treptată până în 2030, fără despăgubiri pentru investitori, a centralelor pe cărbune din Țara Lalelor încalcă Tratatul international al Cartei Energiei, încheiat în 1994 și care conține și prevederi privind protecția reciprocă a investițiilor străine în sectorul energetic.

Circa 60% din grantul de circa 1,18 miliarde lei aprobat recent de Guvern pentru a fi acordat companiei de stat Complexului Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune din România, pentru ca acesta să aibă cu ce cumpăra certificatele CO2 aferente producției de anul trecut, ar putea proveni din banii încasați în monedă europeană de stat din privatizări și ținuți în Fondul național de dezvoltare, înființat în 2006 cu ocazia privatizării BCR.

Dublarea de la 10,5% la 21% a impozitului pe profiturile din străinătate ale corporațiilor din SUA, dacă va fi aprobată de Congres și va intra în vigoare, va arunca operațiunile din România ale corporațiilor americane în "gura" Fiscului de la Washington. În prezent, acest lucru nu se întâmplă pentru că impozitul pe profit din România, de 16%, este mai mare decât cel american de 10,5%.

Prețul subvenționării directe de la bugetul de stat cu peste 241 milioane euro, a costurilor celui mai mare producător de energie pe bază de cărbune din România, compania de stat Complexul Energetic Oltenia, cu certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pe care mai trebuie să le achiziționeze pentru producția anului trecut, pregătită de Guvern, este supraaccelerarea închiderii centralelor pe lignit ale Complexului.

Guvernul a pregătit un proiect de ordonanță de urgență care prevede subvenționarea directă gratis de la bugetul de stat, nu printr-un împrumut, cum se preconiza inițial, cu peste 241 milioane euro, a costurilor celui mai mare producător de energie pe bază de cărbune din România, compania de stat Complexul Energetic Oltenia, cu certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pe care mai trebuie să le achiziționeze pentru producția anului trecut. Dacă Comisia Europeană nu va aproba planul de restructurare al companiei, în privința căruia a demarat o investigație aprofundată luna trecută, CE Oltenia va trebui să returneze banii statului, cu tot cu dobânzi.

Guvernul a prevăzut în Planul Național de Relansare și Reziliență alocarea a 3,4 miliarde euro pentru reforma sistemului de sănătate, iar Fondul pentru spitale are 2,6 miliarde euro din această sumă.

Planul Național de Relansare și Reziliență prevede fonduri de 4,5 miliarde euro pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, alte 5 miliare euro fiind alocate pentru infrastructura feroviară, inclusiv metrou.

Educației îi vor fi alocate 4,4 miliarde euro, domeniul sănătății va fi finanțat cu 3,4 miliarde euro, în transporturi vor fi alocate 9,5 miliarde euro, mediul va avea asigurată o finanțare de 6,8 miliarde euro, iar autoritățile locale vor avea pentru proiecte de dezvoltare finanțări însumând 4 miliarde euro, conform Planului Național de Relansare și Reziliență, discutat în primă lectură de Guvern.

Investigația derulată de Comisia Europeană referitoare la planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia va mai dura câteva luni, însă statul român va ajuta compania să achiziționeze certificatele de emisii până la finele lunii aprilie fără penalități, a declarat, pentru Agerpres, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, confirmand o informație prezentată anterior de Profit.ro.

În februarie anul trecut, CE Oltenia a primit un ajutor de stat de salvare constând într-un credit de 1,2 miliarde lei acordat de MFP. Nu s-a pus nici un moment problema rambursării creditului, astfel că, potrivit legislației europene și naționale, Complexul a elaborat un plan de restructurare și decarbonare a activității, care însă a stârnit nemulțumirea autorităților de la Bruxelles.

Legislația UE prevede că o companie beneficiară de ajutor de stat de salvare trebuie să aibă o contribuție proprie semnificativă la acoperirea costurilor sale de restructurare pentru ca ajutorul să fie declarat compatibil, iar în cazul Complexului Energetic Oltenia, această contribuție se ridică la doar circa 200 milioane euro, dintr-un total estimat de 3,5 miliarde euro, arată Comisia Europeană în decizia sa de luna trecută de a deschide o investigație aprofundată asupra planului de restructurare și decarbonare prezentat de companie.

Camera Reprezentanților din SUA a adoptat sâmbătă, cu o mică majoritate de voturi, planul în valoare de 1.900 miliarde de dolari al administrației președintelui democrat Joe Biden pentru redresarea post-COVID.

Nicușor Dan, primarul general al Bucureștiului, a inițiat 5 hotărâri de Consiliu General ce prevăd suspendarea pentru 2 ani a Planurilor Urbanistice Zonale Coordonatoare ale Sectoarelor 2, 3, 4, 5 și 6, aprobate în ultimii 2 ani, pe baza unor plângeri realizate de Asociația Salvați Bucureștiul, Fundația Eco-Civica și de USR, care acuză transformarea a zeci de hectare de spațiu verde în spațiu de construit.

Profit.ro a relatat că, potrivit unui document oficial, România va trebui, mai întâi, să își restabilească echilibrul macro-economic, inclusiv prin combaterea efectelor negative generate de pandemia Covid-19 și prin implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, iar abia apoi va stabili un (nou) calendar privind aderarea la zona euro. Acum premierul Cîțu arată că, într-adevăr, procesul de aderare a fost întârziat de criza din 2020, iar, după recuperarea economică, România ar putea adopta moneda euro în 2027 sau 2028.

Comisia Europeană a anunțat că a deschis o "investigație aprofundată" pentru a evalua dacă măsurile de sprijin acordate de autoritățile române producătorului de energie pe bază de cărbune controlat de statul român Complexul Energetic Oltenia SA sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate. Cea mai recentă decizie a Bruxelles-ului după o astfel investigație a venit după mai bine de un an de la declanșarea formală a anchetei, în timp ce CE Oltenia trebuie să plătească în maximum 3 luni certificatele CO2 aferente producției pe anul trecut, al căror cost ar putea depăși 300 milioane euro.

Șeful Renault Group și-a prezentat planul de reorganizare și restructurare a companiei Renault SA, care deține și marca Dacia. Esența acestei reorganizări este redată de expresia „valoare în loc de volum”, care sintetizează practic toate măsurile pe care Luca de Meo intenționează să le ia în anii următori.