Legea, intrată în vigoare la finele lui 2024, a limitat la maximum 0,6% - 1% pe zi dobânda la creditele de consum, în funcție de suma împrumutată, cu mențiunea că în orice situație împrumutatul nu poate achita mai multe de dublul sumei contractate. Pentru creditele în derulare, clienții au putut cere adaptarea contractelor – adică reducerea dobânzilor acolo unde acestea sunt peste plafon.
„Am preluat legea, ne-am ajustat produsele”, spune Florin Bâlcan, country manager Provident Financial România.
„Ce am făcut a fost să mergem proactiv, adică nu am așteptat să vină clientul să ceară, cu o campanie mare de refinanțare a împrumuturilor pe noile reguli. Astfel, mulți clienți au beneficiat de reducerea dobânzilor, clienți activi”, spune Bâlcan.
Prevederea care se regăsea în situația celor mai multe contracte, arată Bâlcan, este cea referitoare la limitarea costului total la dublul sumei împrumutate – prevedere similară legislației din Marea Britanie, de unde vine acționarul International Personal Finance.
„Un impact financiar a fost, dar am căutat alte alternative. Dar nu aș spune o cifră exactă, știu că aveam undeva mai puțin de 25% din clienții noștri care erau cu valori potențiale de contractul original să depășească 100%. Și atunci, pentru aceștia, teoretic, dacă ai fi mers până la capăt, ai fi avut o pierdere. În practică, pentru unii am avut, pentru unii nu”, spune Bâlcan.
Oficialii companiei explică că în circa 70-80% din cazuri sumele stipulate în contracte nu ajung să fie achitate la valoarea precizată, ca urmare a refinanțărilor și plăților anticipate.
Vlad Șandru, corporate affairs manager, spune că reglementarea era necesară și a stăvilit acele situații care, deși minoritare în opinia sa, aduceau o proastă reputație sectorului INF.
„Am scăpat de acele situații în care cineva ia 1.000 de euro și dă înapoi 6.000 de euro”, spune Șandru. „Acum, toate împrumuturile de până în 5.000 de euro nu costă mai mult de 5.000 de euro. Ceea ce, comparativ cu abuzurile din trecut, care atârnau cel mai mult asupra percepției în această industrie și care erau excepția – nu știu, 5%, deci 5% atârna și pentru cei 95% dintre oameni care erau cinstiți”.
Pe de altă parte, reprezentanții Provident sunt nemulțumiți de modul în care este tratat legal comisionul de analiză dosar, care e fix pentru orice sumă și intră în calculul DAE. Acest mod de calcul saltă prag costul creditelor de valoare mică.
Provident nu percepe dobânzi penalizatoare la creditele acordate, ceea ce crește costurile firmei. 93% dintre clienți au cel puțin o întârziere la rată pe parcursul unui an.
„Deseori lumea zice că «sunteți scumpi». Suntem, suntem mai scumpi decât o bancă. Dar dacă ai avea comportamentul de plată ca la noi, la urmă ai ieși mai scump la bancă”, spune Bâlcan.
El adaugă că firma suportă costuri și din faptul că agenții trebuie să se deplaseze la client de mai multe ori pentru a încasa sumele restante.
De altfel, utilizarea agenților este una dintre caracteristicile distinctive ale Provident în peisajul IFN românesc. Din cei 2.000 de angajați ai firmei, 1.500 sunt agenți. Aceștia se deplasează la domiciliul creditului atât în primă fază, la acordarea împrumutului, cât și ulterior, pentru a încasa ratele lunare. Comisionul de încasare prin agent este de 7,5 lei pe săptămână.
Utilizarea agenților e un mod pentru firmă de a se asigura că-și primește banii împrumutați, dar Bâlcan spune că și clienții sunt mulțumiți de serviciile oferite de aceștia – debitorii au și opțiunea de a rambursa prin transfer bancar.
„Te vizitează cineva o dată pe săptămână. Nici familia nu te vizitează atât de des. Avem clienți care au revenit și de 6 ori să ia împrumuturi”, spune Bâlcan.
Ca profil, agentul Provident este o doamnă, cu vârsta medie de 45 de ani și studii medii, provenită în general din foștii clienți ai firmei.
„Dacă vă uitați la concepția care există în piață, când zici de cămătari sau de alte cele, te aștepți să vină, să-ți bată la ușă, niște băieți cu ceafa groasă, nici pe departe, așa ceva, total opus”, spune Bâlcan.
Agenții sunt plătiți sunt plătiți mai mult pe zona de colectare decât de vânzare, astfel încât să nu acorde împrumuturi excesive. „Dacă fac o vânzare și nu colectează, atunci nu câștigă nimic”, spune Bâlcan.
Ce se întâmplă cu fraudele?
Totuși, Provident a avut probleme în urmă cu acești agenți. Publicația Snoop dezvăluia anul trecut că mai mulți români s-au trezit cu împrumuturi fictive pe numele lor, făcute de agenți ai Provident, pentru care au primit somații de plată.
Oficialii Provident spun că, pe deoparte numărul fraudelor este redus ca pondere în totalul creditelor acordate anual – 17 contracte fictive în 170.000 de contracte pe an -, pe de altă parte încearcă să reducă numărul acestora, prin intermediul departamentului antifraudă.
Bâlcan spune că firma are „toleranță zero” față de fraude și că toate cazurile detectate sunt sesizate autorităților. În ceea ce privește clienții cu credite fictive, el adaugă că, de fiecare dată, „nu există niciun impact, nicio consecință pentru clienți”.
Cine ia bani de la Provident
Clienții Provident sunt în proporție de 20% familii cu venituri reduse, cu credite de până la 2.500 de lei, în proporție de 26% familii cu venituri medii, cu împrumuturi de 2.500-5.000 de lei și seniori de peste 60 de ani, în proporție de 21%, cu împrumuturi de până la 2.500 de lei. Încă 25% sunt tineri, cu diferite situații financiare, care accesează mai degrabă canalele online sau parteneriatele.
„Recomandările de la clienții existenți generează cele mai multe vânzări noi”, spune Bâlcan.
Circa 87.000 dintre clienții în sold sau aproape 47% locuiesc în mediul rural, unde adesea Provident este singurul finanțator al zonei de consum – în unele cazuri fiind prezentă și banca de stat CEC.
Circa 28% din clienți sunt noi și fără istoric de creditare. Aceștia ajung să-și construiască un scor de credit cu Provident și să se califice mai departe către împrumuturi la bănci. Din 20.000 de clienți fără istoric, 6.000 au obținut scrisori de refinanțare pentru bănci.
Circa 1,3 milioane de români au luat împrumuturi de la Provident de când compania e în piață, de aproape 20 de ani, cu o sumă totală de aproape 2,1 miliarde de euro.
Potrivit oficialilor, Provident are o cotă de piață între instituțiile financiare nebancare și 2-3% în piața creditelor de consum.
Situația financiară a românilor se deteriorează
Destinația împrumuturilor arată că debitorii sunt în general strâmtorați financiar. Jumătate dintre împrumuturi merg către cheltuieli neprevăzute și urgențe, 12% către reparații și renovări, 5% către facturi.
„Partea de planuri apare în perioadele mai bune economic. Începe ușor-ușor să se reducă partea de planuri. Oamenii încep să fie atenți la ce fac cu banii”, spune Bâlcan.
Salariul mediu net real a scăzut cu 5% în august, pe fondul accelerării inflației și a frânării dinamicii reale. Totodată, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 4%, semn că românii deja strâng cureaua, în contextul creșterii facturilor la energie, dar și a majorării taxelor pe consum.
„În august a fost o perioadă serioasă de scădere a creditului de consum. Așteptăm să vedem cum arată iarna. Atunci va fi un impact și mai mare. În prețuri încă se va vedea inflația și primul impact îl vedem la oamenii cu venituri mici și medii”, adaugă el.
Costuri mari cu finanțarea, fără dividende pentru IPF
Costul de finanțare al Provident este de 13-15% pe an, finanțarea fiind asigurată preponderent de acționarul IPF, care emite obligațiuni la 12-13% pe an. Ca urmare a reglementărilor care obligă la cerințe prudențiale ridicate, firma trebuie să pună deoparte 80 de lei la fiecare 100 de lei împrumutați, ceea ce nu permite acordarea de dividende către acționari, spune Șandru.
Ultima oară firma a acordat dividende în urmă cu 4-5 ani.
