Taxa pe active ar avea, în forma actuală, efecte serioase la nivel macroeconomic, dincolo de impactul punctual pentru bancă, spune Sergiu Manea, președintele executiv al BCR. Alături de alți șefi de bănci membre ARB, Manea a participat la prima rundă de discuții cu ministrul Finanțelor pentru a găsi soluții de ameliorare a OUG 114, crede că acestea au început constructiv și speră că dezbaterile fundamentale se vor muta din zona luptei ideologice în cea a găsirii de soluții realiste, funcționale.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
“Marea problemă cu care ne confruntăm rămâne incertitudinea, pentru că aceia care ne sancționează, în final, sunt publicul și acționarii”, spune președintele BCR. După un an în care a reușit o creștere cu 80% a profitului net la BCR, la 1,2 miliarde de lei (detalii rezultate aici), crescând finanțările acordate atât companiilor, cât și populației, Manea este nevoit să revizuiască planurile inițiale de creștere pe 2019 pentru a contracara potențialul impact al taxei pe active. În forma reglementată acum și la nivelurile prezente ale ratei ROBOR, aceasta ar înghiți anual o sumă echivalentă cu 1,2% din activele băncilor.
Incertitudinea în privința viitorului taxei pe active a făcut ca acționarul majoritar austriac, Erste, să se abțină de la aprobarea bugetului BCR pe 2019 în ultima AGA, la finele lunii ianuarie, invalidând astfel etapele de construcție și aprobare a acestuia de către comitetul executiv, respectiv Consiliul de Supraveghere al BCR, încheiate în decembrie 2018, înainte de apariția subită a OUG 114. “Ordonanța a modificat fundamental parametrii de buget, iar acum lucrăm la un nou buget care va fi supus aprobării acționarilor în viitoarea AGA”, spune Manea. Pe partea de venituri, banca lucrează pe trei scenarii, luând în considerare scăderea gradului de intermediere.
Cel mai mare impact în bugetul băncii se va resimți, însă, la cheltuieli. “Cheltuielile vor fi afectate masiv”, arată președintele băncii, precizând că păstrează obiectivul îmbunătățirii relației cu clienții, însă provocarea va fi “cum o vom face cu resurse semnificativ mai restrânse”.
Revizuirea planurilor de investiții ale băncii a început deja: “Ne uităm la fiecare, în noul context cu noua taxă, ce va însemna pentru client și vedem dacă mai e prioritar sau nu”. Manea estimează că, în condițiile menținerii taxei în varianta actuală, 20-30% din 14 direcții de investiții analizate vor fi puse în așteptare.
Vor fi cheltuielile cu personalul și numărul de unități bancare printre cele 20-30% afectate? “Este probabil”, spune acesta, precizând însă că nu aceasta va fi zona luată în considerare în primă etapă: “Începem analiza din non-PEREX, astfel încât să ajungem la oameni și rețea cât mai târziu”.
Prioritare rămân, însă, potrivit afirmațiilor sale, investițiile în procesul de digitalizare și în ceea ce poate îmbunătăți experiența clienților. “50% din ce am investit anul trecut a fost pentru digitalizare și vom continua”, spune Manea. BCR va continua să investească în dezvoltarea noii platforme digitale George, care a ajuns deja la 300.000 de utilizatori activi, cu 14 milioane de tranzacții digitale (+36% față de 2017), și crește cu circa 4.000 de utilizatori pe zi.
Planurile băncii pentru un banking cu cât mai puțin numerar nu sunt atât de radicale ca în cazul altor jucători, care au renunțat complet la casieriile din unități. BCR are un portofoliu de clienți mult mai eterogen și nu vrea să excludă sau să afecteze categorii care preferă în continuare interacțiune umană și numerar. “Avem un plan pentru crearea de cashless branches, dar fără să lipsim publicul de accesul la cash. În planul inițial, început în 2017, aveam 125 de unități convertite în cashless branches până la finele lui 2020. Acum am ajuns la 100 în toată țara, adică 20% din totalul de 508 unități. Foarte important, însă, planul e unul flexibil, pentru că întâi încercăm să aflăm adaptabilitatea publicului din zonă, să vedem confirmată tendința pentru mobile banking”, explică Manea.
El spune că banca face research continuu pentru a vedea ce vrea publicul de la ea: “Din răspunsuri vedem că clienții sunt interesați de ce ține de acces la servicii, de a te simți binevenit, vor conveniență, o bancă prietenoasă. Prețul contează, de asemenea, dar surprinzător nu face parte din primii indicatori numiți de clienți”. Șeful BCR afirmă că vrea să pună “mai mult conținut în comunicarea clienților cu banca”. Pentru aceasta, spune el, sunt necesare investiții în procese “și îți trebuie bani”, iar pentru a fi aprobate de acționari investițiile nu au nevoie de incertitudine.
Încă în analiză se află și viitorul BCR Pensii Private, administratorul unuia dintre fondurile de pensii de Pilon II, cărora OUG 114 le impune, fără justificări, majorări substanțiale ale capitalului, concomitant cu reducerea comisioanelor ce pot fi percepute. În cazul fondului administrat de BCR, majorarea de capital de câteva zeci de milioane ar trebui realizată de banca din România, care este acționar, nu de Erste.
“Nu avem nimic de comentat în privința reducerii comisioanelor, pentru că măsura este în favoarea pensionarilor, chiar dacă limitează veniturile administratorilor. Dar cererea de mărire a capitalului este nefondată. Când aduci capital, important este de ce-l aduci, ce faci cu el. Cui folosește această creștere? Nu pensionarilor, pentru că siguranța acestora e asigurată prin provizioanele tehnice și prin reglementarea extrem de strictă. Nu ajută nici statul, la buget, nici administratorii fondurilor”, spune Manea.
În opinia sa, în condițiile în care noile reglementări vor coborî rentabilitatea capitalului (ROE) la 2-5%, comparabil cu plasamentele în titlurile de stat, singurul motiv care poate justifica rămânerea în piața fondurilor private de pensii este faptul un număr mare de clienți ai BCR Pensii sunt și clienți BCR, aspect important pentru bancă.
Discuțiile Asociației Române a Băncilor cu Ministerul Finanțelor, pentru a găsi soluții la OUG 114, au început constructiv, în opinia președintelui BCR, care speră că dezbaterea se va muta din zona luptei ideologice în cea a soluțiilor funcționale. “Cum oprim fragmentarea în societate? Cum implicăm în mod real publicul, care acum e folosit ca monedă?”, sunt întrebările la care Manea crede că răspunsuri mai potrivite se găsesc în alte soluții de creștere a prosperității decât cele imaginate de autorități prin introducerea unor taxe sectoriale.
Spune că banca sa s-a implicat masiv și va continua să o facă în programele statului care au avut sens din această perspectivă. Este cel mai mare finanțator în programul Prima Casă, cu credite de peste 1,3 miliarde de lei, și a crescut cu 32% anul trecut vânzările pentru microîntreprinderi, inclusiv ca urmare a implicării importante în programul Start-Up Nation al Guvernului, o zonă lipsită de “tradiție” la BCR. Una din șase companii care a contractat un credit nou în 2018 a fost finanțată de BCR, bancă la care a ajuns și unul din cinci români care a luat un credit ipotecar.
Rezolvarea problemei esențiale - subcapitalizarea cronică a firmelor din România și accesul dificil la finanțare – nu își poate găsi rezolvări realiste în măsuri de genul celor recent introduse de govern. Dimpotrivă, constată Manea, experiența statelor care au introdus taxarea sistemului bancar arată că efectele crizelor financiare sunt resimțite mai puternic, iar revenirea pe trend de creștere este mai lentă.
Consecințele macroeconomice ce ar putea fi generale de taxarea sistemului bancar au fost analizate de BCR, care a prezentat o analiză a impactului unor măsuri de acest gen, dar de o duritate mult mai mică decât forma reglementată la noi, în țările în care au fost aplicate.
Comparativ cu celelalte state din regiune, Ungaria (cu o taxare a sistemului bancar ridicată) s-a confruntat cu o creștere economică negativă mult mai pronunțată, iar recuperarea a fost mai slabă. O situație similară (însă mai puțin pronunțată) a putut fi observată în Austria, comparativ cu Germania.
Indicatorul privind încrederea consumatorilor a avut rezultate scăzute în Austria și Ungaria, din motive diferite, în ambele cazuri sunt insa legate de activitatea bancara scazuta. În Ungaria, băncile nu au putut împrumuta (și consumatorii nu au vrut să se împrumute), În timp ce în Austria, crearea de locuri de muncă a stagnat, iar șomajul a început să crească.
Ca urmare a introducerii taxării bancare, activitatea de investiții în Ungaria (taxarea introdusă în 2010) și în Slovacia (taxarea introdusă în 2012) a scăzut semnificativ, mai mult decât în țările din regiune. O analiză sectoriala arată că regresul din Ungaria a fost determinat de sectorul gospodariilor, care reflecta declinul activității de construcție de case din cauza lipsei finanțării bancare.
În România, o taxă bancară ar periclita nivelul de 4% din PIB reprezentat de investițiile gospodariilor, arată analiza băncii.
