ULTIMA ORĂ BNR a redus dobânda cheie la 1,75%

ULTIMA ORĂ BNR a redus dobânda cheie la 1,75%
scris 29 mai 2020

Banca Națională a României a redus dobânda cheie de la 2% la 1,75%, a doua reducere de dobândă de la începerea pandemiei COVID 19. BNR a redus și dobânda la depozite și rata Lombard și a decis să continue operațiunile de injecție a lichidității prin repo și achiziții de titluri de stat din piața secundară. Banca centrală spune că incertitudinile sunt "neobișnuit de înalte", având în vedere șocul economic "fără precedent", și vin nu doar din pandemie și măsurile de restricție, ci și dn politica fiscală și legislația care vizează sectorul bancar.

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis:

• reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,% pe an de la 2% pe an începând cu data de 2 iunie;

• reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25% pe an, de la 1,5% pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2,25% pe an de la 2,5% pe an;
• păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit;
• continuarea efectuării de operațiuni repo și a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piața secundară.

Totodată, banca centrală menționează în premieră că va urmări menținerea rezervelor internaționale, inclusiv a celor valutare, “la un nivel optim”.

“Economia globală și perspectiva acesteia au fost puternic afectate de impactul advers major și de incertitudinile fără precedent generate de pandemia de coronavirus, împreună cu măsurile restrictive aplicate de autorități în scopul limitării extinderii ei”, menționează banca centrală în comunicatul de presă care însoțește decizia de politică monetară.

BNR arată că băncile centrale din regiune și Banca Centrală Europeană au luat măsuri de relaxarea a condițiilor financiare, inclusiv prin reduceri de dobânzi, achiziția de titluri de stat și operațiuni repo. BNR a reacționat la efectele financiare ale pandemiei prin reducerea, în 20 martie, a ratei cheie de la 2,5% la 2% și a ratei Lombard la 2,5% de la 3%, dar și furnizarea de lichiditate prin operațiuni repo și achiziția de titluri de stat din piața secundară.

“Pe plan intern, impactul economic sever al pandemiei de coronavirus – de natură să provoace o turnură abruptă în cursul economiei românești la mijlocul acestui an – a început să fie reflectat de cele mai recente date statistice”, arată BNR.

Rata inflației a coborât e la 3% în martie la 2,7% în aprilie, față de 4% la finele anului trecut. Pe de altă parte, rata inflației de bază (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) a crescut ușor la 3,7% față de finele anului trecut, evoluție pe care banca centrală o atribuie impactului pandemiei.

“Evoluția este atribuibilă unor schimbări în structura consumului survenite în contextul măsurilor de distanțare socială, asociate și cu probabile sincope și creșteri de costuri apărute în lanțurile de producție și aprovizionare, suprapuse presiunilor inflaționiste persistente pe partea cererii și a costurilor salariale”, arată BNR.

Creșterea economică a decelerat în primul trimestru la 2,7% pe an de la 4,3% pe an în trimestrul 4 din 2019, “chiar dacă în primele două luni ale anului a rămas deosebit de robustă”, notează BNR.

Pe de altă parte, deficitul balanței comerciale și-a accelerat considerabil creșterea, pe fondul unui declin mai ridicat al exporturilor comparativ cu cel al importurilor de bunuri și servicii, ceea ce adâncit deficitul de cont curent, în pofida îmbunătățirii balanțelor veniturilor primare și secundare, arată BNR.

Banca centrală notează și scăderea stocului de credite în luna aprilie, pe care o pune pe seama efectelor pandemiei, după o creștere relativ robustă în martie.

BNR se așteaptă ca rata inflației să înregistreze o scădere moderată în trimestrul 2, apoi să urce din nou în jumătatea superioară a intervalului țintei în a doua parte a anului curent, pentru ca apoi să se repoziționeze și să se mențină în jurul punctului central al țintei până la finele orizontului proiecției, pe fondul manifestării presiunilor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată.

“Incertitudinile asociate perspectivei inflației sunt neobișnuit de înalte, date fiind natura fără precedent a unui asemenea șoc economic pe plan național și la nivel global, implicând închideri bruște ale activității unor companii și sectoare de activitate, dar și modificări ale comportamentului de consum. Surse majore de incertitudine sunt și viteza de redresare a economiei ulterior eliminării graduale a măsurilor restrictive și eficacitatea acțiunilor și programelor de sprijinire a companiilor și populației”, arată BNR.

Banca centrală notează și incertitudinile care vin din zona fiscală, dar și din inițiativele care vizează sectorul bancar.

“Pe plan intern, incertitudini semnificative sunt asociate conduitei politicii fiscale și a celei de venituri, dar și funcționării mecanismului de transmisie a politicii monetare în contextul proiectelor legislative care vizează sistemul bancar. Incertitudini și riscuri sporite decurg de asemenea din contracția economiei zonei euro și a celei globale, precum și din evoluțiile de pe piețele financiare internaționale, în contextul crizei generate de pandemia de coronavirus”, arată BNR.

Banca centrală va publica vineri și raportul asupra inflației și în 12 iunie va publica ședința minutei de politică monetară. Calendarul ședințelor CA rămâne în continuare suspendat.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
bnr
dobanda cheie
lichiditate bnr
dobanzi banci
mugur isarescu
robor
ircc