CFA România avertizează românii care vor alege dacă mută la stat contribuțiile de Pilon 2: pensiile din sistemul public, nici jumătate din contribuțiile făcute ca angajat

CFA România avertizează românii care vor alege dacă mută la stat contribuțiile de Pilon 2: pensiile din sistemul public, nici jumătate din contribuțiile făcute ca angajat
scris 18 apr 2018

Direcționarea contribuțiilor la Pilonul II de pensii către bugetul de stat ar avea efect catastrofal pentru piața de capital, iar reducerea temporară a deficitului bugetar printr-o astfel de măsură s-ar face cu costul creșterii viitoare masive a acestuia, când persoanele care au contribuit la pilonul II se vor pensiona, arată asociația analiștilor financiari certificați CFA România.

Asociația amintește că, în România, cheltuielile sociale reprezintă aproximativ 8% din produsul intern brut, cea mai mare cheltuială din bugetul de stat (aproape o treime din total). Acest procent va ajunge la 15% din produsul intern brut, într-un interval de 40 de ani.

Principala diferență dintre sistemul de stat și cel privat este că primul este un sistem de tip “pay-as-you-go”, adică banii reținuți azi celor care contribuie sunt utilizați pentru a plăti pensiile celor care se află la vârsta pensiei. Cel de-al doilea este un sistem finanțat - contribuțiile plătite astăzi sunt investite în numele participantului, urmând a fi returnate aceluiași participant sau moștenitorilor, împreună cu randamentul aferent, la vârsta pensionării.

„Sunt mari semne de întrebare privind sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii. Este necesara rebalansarea proporției perioadei active în totalul vieții, prin creșterea vârstei de pensionare si stimularea economisirii” declară Alexandra Smedoiu, CFA, vicepreședinte CFA România.

România are cea mai mică rată de economisire din UE, respectiv -5%, arată CFA România. „Consumăm mai mult decât veniturile. Un sistem obligatoriu de pensii, care să transfere o parte din costul lunar suportat de angajat către un cont individual este o soluție”, spune Smedoiu.

România a avut cea mai mare inflație anuală din UE și în luna martie CITEȘTE ȘI România a avut cea mai mare inflație anuală din UE și în luna martie

În conturile fondurilor de pensii private obligatorii din România, 7 la număr, s-au strâns peste 9 miliarde de euro. Peste 60% din aceste sume finanțează deficitul bugetar sau datoria publică deoarece sunt investite în obligațiuni emise de statul român, iar 20% asigură lichiditatea pieței de capital de la București.

În cazul în care contribuțiile viitoare la pilonul II ar fi direcționate către bugetul de stat, aceasta ar avea un efect catastrofal pentru piața de capital. În plus, reducerea temporară a deficitului bugetar se face cu costul creșterii viitoare masive a acestuia, când persoanele care au contribuit la pilonul II se vor pensiona.

În România conviețuiesc în paralel trei sisteme de pensii, două obligatorii și unul opțional, arată CFA România:
• sistemul public de pensii (pilonul I), în care se varsă lunar 21,25% din venitul salarial brut lunar al fiecărui angajat din România;
• sistemul privat obligatoriu de pensii (pilonul II), în care se transferă lunar 3,75% din venitul salarial brut; este posibil ca acesta să devină opțional, deci este cu atât mai important ca toți contributorii să ia o decizie în cunoștință de cauză;
• sistemul privat opțional de pensii (pilonul III), la care orice persoană din România are opțiunea să contribuie în mod individual, beneficiind de o deductibilitate până la nivelul de 400 euro / an atât la angajat cât și la angajator.

Persoanlor care astăzi își pun întrebări cu privire la modul în care își vor asigura traiul la bătrânețe, CFA România le recomandă să ia în considerare următoarele aspecte:
• În prezent, România are 5,2 milioane de pensionari, cu un raport de 9/10 față de numărul salariaților;
• Este preconizat ca până în anul 2060, când se vor pensiona cei care au astăzi 25 de ani, numărul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani va depăși 30% din populația României. Această evoluție este determinată atât de creșterea generală a speranței de viață, cât și de sporul natural negativ al populației României în această perioadă (scădere prognozată de 20% a populației țării).
• Pensia medie lunară este de puțin peste 1.000 de lei, în condițiile în care salariul mediu net la nivelul anului 2017 a fost de aproximativ 2.400 lei; cu alte cuvinte, rata de înlocuire a venitului este sub 50%.
• O persoană care contribuie, în medie, cu 21,5% din salariul brut pe o perioadă de 40 de ani, primește mai puțin de 50% din salariul mediu net pe o perioadă de 10 ani de pensie, luând în considerare vârsta de pensionare și speranța medie de viață. Printr-un calcul simplist, fără a lua în calcul inflația și alți factori, pensionarul primeste mai puțin de jumătate din cât a contribuit!

Bani mai puțini în contul privat de pensii, în pofida asigurărilor oficiale. Statul dă vina pe angajatori deși aceștia au majorat salariul brut CITEȘTE ȘI Bani mai puțini în contul privat de pensii, în pofida asigurărilor oficiale. Statul dă vina pe angajatori deși aceștia au majorat salariul brut

Venitul nostru la vârsta pensionării se va compune din:
• Pensia lunară de la bugetul de stat. Valoarea viitoare a acesteia depinde de factorul politic, care decide cu privire la punctul de pensie, dar și de evoluția salariului mediu și a inflației, pe baza cărora, cel puțin teoretic, se stabilește punctul de pensie. Pensia de stat nu are un randament, pentru că banii contribuiți astăzi nu sunt investiți în alte instrumente financiare, ci se bazează, cel mult pe o evoluție pozitivă în timp. Chiar dacă astăzi este asigurată de stat, pensia publică comportă un grad de risc, ca urmare a diminuării capacității de plată, creșterii costului finanțării deficitului bugetar, precum și a unor factori politici.
• Pensia lunară de la fondul privat de pensii (din sistemul privat obligatoriu și/sau din sistemul privat opțional). Valoarea acesteia depinde de suma contribuită și de randamentul obținut de activele fondurilor de pensii.

A nu se confunda fondurile de pensii cu administratorii de fonduri de pensii, semnalează CFA România. Fondurile de pensii nu sunt afectate de un eventual risc de incapacitate de plată a administratorului, deoarece activele fondurilor de pensii sunt separate de cele ale administratorilor. În plus, în caz de deces, fondurile acumulate de persoana decedată se transmit moștenitorilor, lucru care nu se întâmplă cu pensia de stat.

Cum sunt investite fondurile private de pensii:
• Randamentul mediu anual al fondurilor de pensii obligatorii din România a fost de peste 9% în cei aproape 10 de ani de la înființare, unul din cele mai ridicate din Uniunea Europeană. În aceeași perioadă, inflația medie anuală a fost de 3%, deci randamentul a acoperit inflația și a adus un surplus la economisire participanților.
• Deși performanțele trecute nu reprezintă o garanție pentru cele viitoare, având în vedere că la pensia privată este garantată suma contribuită, mai puțin comisioanele, practic peste 85% din sume sunt garantate.
• O analiză a administratorilor de fonduri arată că cifra de afaceri medie anuală la nivelul întregului sistem, obținută din comisioane de administrare, pe ultimii 5 ani de zile, se situează în jurul valorii de 40 milioane lei, la active aflate în administrare de 5 miliarde lei, deci un procent de 0.8%, față de un randament real mediu de 7% în aceeași perioadă. În general, la nivel mondial, ca practică, o administrare profesionistă a investițiilor are costuri asociate în jur de 1% sau peste acest procent.

CFA Romania este asociația profesioniștilor în investiții din România, în mare parte deținători ai titlului Chartered Financial Analyst, calificare administrată de CFA Institute (USA). CFA România este una dintre cele peste 148 de societăți membre ale CFA Institute, cu peste 215 de membri, majoritatea deținători ai titlului de Chartered Financial Analyst (CFA®) sau candidati pentru unul din cele 3 niveluri ale examinării care conduce la acordarea acestui titlu. Profesioniștii care sunt membri CFA Romania lucrează pentru instituții de reglementare, instituții supranaționale, instituții bancare, firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanță, sectorul public, instituții de învățământ, companii care activează în diverse sectoare economice.
 

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
pensii private
pilonul 2
cfa romania
piata de capital