Continuă haosul legislativ pentru creanțele vândute de bănci: Apar norme de aplicare pentru articole abrogate din Codul Fiscal, nu și pentru cele în vigoare

Continuă haosul legislativ pentru creanțele vândute de bănci: Apar norme de aplicare pentru articole abrogate din Codul Fiscal, nu și pentru cele în vigoare
scris 7 iun 2018

Vânzarea portofoliilor bancare de credite neperformante a fost blocată complet în ultima perioadă, în condițiile în care Finanțele au întârziat să clarifice, prin norme, modul în care trebuie aplicate noile reguli de deductibilitate pentru creanțele înstrăinate.  După o “tăcere” de cinci luni,  Guvernul face lumină, dar una inutilă, prelungind condițiile blocajului din piață: aprobă normele doar pentru prevederi abrogate de peste două luni, nu și pentru cele noi, diferite, cu care acestea au fost înlocuite și care sunt în vigoare în prezent.

Daniel Grigore, Senior Consultant, Deloitte România, spune, într-un comentariu pentru Profit.ro, că normele lasă încă nelămurite aspecte sensibile pentru mediul de business și ridică întrebarea utilității lor.

Guvernul a publicat abia pe 25 mai actul normativ privind normele de aplicare ale Codului Fiscal care au intrat în vigoare în 2018, astfel că timp de aproape cinci luni au lipsit detaliile tehnice necesare punerii în practică a unor prevederi, fapt ce a dus și la blocarea anumitor activități, arată Grigore. Aprobarea normelor metodologice era așteptată cu mare interes de companii, în contextul multiplelor modificări ale Codului Fiscal intrate în vigoare în 2018, pentru a se edifica în privința aplicării noilor prevederi, mai ales în câteva arii sensibile.

Cu toate acestea, constată consultantul Deloitte, apariția normelor nu a lămurit toate situațiile pe deplin așa cum era de dorit. Astfel că, analizând cuprinsul lor, să observă că fac referire și la o parte din legislație care între timp (de la data publicării modificării Codului fiscal până la cea a publicării normelor) nu mai este în vigoare.  Mai mult, prevederea care a înlocuit-o pe cea abrogată între timp, respectiv în martie 2018, nu este acoperită de norme, arată Daniel Grigore.

Este vorba de articolul 25, alin. (3), lit. n) din Codul Fiscal care intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018 prin OG 25/2017 și care viza limitarea deductibilității cheltuielilor reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate, până la un plafon de 30% din valoarea creanțelor înstrăinate. 

“Această prevedere a stârnit multiple discuții în mediul de afaceri și în special în cel financiar-bancar pentru că a schimbat fundamental tratamentul fiscal în cazul tranzacțiilor cu portofolii de credite neperformante, amintește consultantul Deloitte. Astfel,  arată acesta, au apărut întrebări la care nu erau răspunsuri: Ce valoare a creanței ar trebui luată în considerare? Ce se întâmplă cu acele creanțe înregistrate în conturi extrabilantiere? Ce se întâmplă cu acele creanțe provizionate integral conform reglementărilor BNR?

Euro crește spre pragul de 4,66 lei CITEȘTE ȘI Euro crește spre pragul de 4,66 lei

În mare parte, spune Grigore, răspunsurile au venit odată cu adoptarea OG 25/2017 în Parlament prin legea 72/2018.  Legea a abrogat lit. n) de la alin. (3), art. 25 din Codul Fiscal și a înlocuit-o cu alin. (10) al art. 25 care prevede că pierderile nete din cesiuni de creanțe (diferență între preț și valoarea creanței) sunt deductibile în limita a 30%. În cazul instituțiilor de credit, dacă aceste creanțe sunt înregistrate extrabilantier sau provizionate, 30% din această pierdere reprezintă element similar veniturilor. 

De ce ar mai fi necesare norme pentru prevederi abrogate?

Legea a intrat în vigoare pe 22 martie. Prin urmare, remarcă Daniel Grigore, există două prevederi distincte pentru deductibilitatea creanțelor înstrăinate: prima vizează intervalul 1 ianuarie -22 martie, iar cea de-a doua perioada începând cu 22 martie.

Actorii din sector aveau nevoie de norme pentru a aplica regulile din Codul fiscal, însă, normele publicate pe 25 mai vizează doar aplicarea acestora între 1 ianuarie și 22 martie, spune consultantul Deloitte.
În opinia sa, având în vedere întârzierea, se ridică unele întrebări asupra utilității lor în noul context. 

“Deși normele metodologice reprezintă norme interpretative subordonate normei generale din Codul Fiscal, principiul neretroactivității legii este aplicabil și în cazul lor, așa cum a consacrat și Curtea Constituțională a României (Decizia Curții Constituționale nr. 619/11.10.2016)”, precizează Grigore.

Prin urmare, spune acesta, prima întrebare este: Sunt aplicabile normele metodologice aduse în aplicarea art. 25, alin. (3), lit. n), având în vedere că la data publicării în Monitorul Oficial a acestor norme (i.e., 25 mai 2018), prevederea în cauza era deja abrogată de aproape două luni? 

“Mai mult, așa cum am arătat, forma articolului aflată în vigoare în momentul de față este semnificativ diferită și necesită la rândul său clarificări, de exemplu nu este cert care valoare a creanțelor ar trebui luată în considerare (mai puțin în cazul unui revânzator unde legea este explicită)”, arată consultantul Deloitte. El consider că, din moment ce normele metodologice publicate în 25 mai nu aduc aceste detalii tehnice necesare pentru punerea în aplicare a Codului fiscal, rezultă că va trebui adoptat un nou act normativ pentru completarea normelor.

“Cazul deductibilității creanțelor înstrăinate reprezintă, până la urmă, un exemplu al instabilității și lipsei de predictibilitate legislativă. Modificarea Codului fiscal în mai multe etape prin acte normative distincte într-un timp scurt creează incertitudine în piață care se traduce prin blocaje de activitate (atâta timp cât nu se știe ce tratament fiscal se aplică operațiunilor), precum și vid de legiferare pe anumite zone”, conchide Daniel Grigore.

Tranzacții în pierdere

Prin noile reguli fiscale, valabile de anul acesta, statul a limitat puternic deducerile pe care instituțiile de credit le obțin din vânzarea creditelor neperformante, băncile putând ajunge să obțină chiar mai puțin decât prețul de vânzare în cazul pachetelor de creanțe de consum.

Legea pentru adoptarea OUG 25/2017 privind modificarea Codului fiscal, în care au fost introduse mai multe prevederi privind deductibilitatea cesiunii de creanțe, a fost promulgată, în martie, și de președintele Klaus Iohannis, însă normele de aplicare nu au fost aprobate de Finanțe nici până acum.

Băncile au utilizat, în ultimii ani, avantajul fiscal pe care îl aducea deductibilitatea vânzării creanțelor neperformante pentru a-și curăța bilanțurile. Când vindeau un pachet de neperformante, creditorii tăiau din baza impozabilă pierderea suferită, în contextul în care vindeau aceste creanțe la o fracție din valoarea nominală - 5-30%, în funcție de tipul creanței. Această facilitate aproape că dispare după noile reguli de deductibilitate, astfel încât cesiunile făcute la sub 12% din prețul nominal vor aduce pierdere netă din tranzacție pentru creditori, fiind afectată mai ales piața creanțelor provenind din credite de consum.

Anul trecut, Guvernul a eliminat deductibilitatea integrală a pierderilor din vânzarea creanțelor neperformante, instituind un plafon de 30% din valoarea creanțelor înstrăinate. Apoi, Parlamentul, prin legea de adoptare a OG, a venit cu un tratament și mai dur pentru cesiune: Creditorii pot deduce 30% din pierderea înregistrată la înstrăinare, cu mențiunea că pentru bănci 70% din diferența între valoarea creanței înstrăinate și prețul de cesiune reprezintă elemente similare veniturilor și se impozitează ca atare, cu cota de 16%.

INS a confirmat creșterea economică de 4% din primul trimestru CITEȘTE ȘI INS a confirmat creșterea economică de 4% din primul trimestru

Spre exemplu, până să vină Guvernul cu modificarea, dacă o bancă vindea un credit cu valoarea nominală de 10.000 de lei cu 10% către o firmă de recuperare creanțe, atunci încasa 1.000 de lei și putea să deducă toată pierderea de 9.000 de lei, din volumul rezultatului la care se aplică impozitul de 16%.

Apoi, după OG, impozitul de 16% s-a aplicat pe 70% din valoarea nominală a creanței, adică o rată de 11,2% din valoarea nominală. La aceeași creanță de 10.000 de lei și o sumă de vânzare de 10%, impozitul datorat ar urca la 1.120 de lei, peste suma recuperată de 1.000 de lei, deci banca ajunge să piardă de două ori din vânzarea creanței, atât contabil cât și fiscal.

Acum, cu noua lege, care aprobă OG cu modificări, banca plătește 16% pe suma recuperată și 16% aplicat la 70% din pierderea contabilă, în cazul în care vinde un credit acoperit cu provizioane sau scos din bilanț. Adică, pentru același exemplu de mai sus, a unei creanțe de 10.000 lei vândută cu 1.000 de lei, impozitul este de 160 de lei plus încă 16% din 6.300 de lei (70% din pierdere), adică 1.008 lei, deci un total de 1.168 de lei, mai mult decât prețul de vânzare.

Dacă împrumutul este încă în bilanț (poate să fie și performant) deducerea este de 30% din pierdere, calculată ca diferență dintre prețul nominal și cel de vânzare. Acest lucru poate însemna fi semnificativ mai ales în cazul împrumuturilor performante cesionate între bănci, dacă transferul se face la un preț ridicat, apropiat sau egal de cel nominal. Interpretarea va depinde de normele de aplicare, care vor stabili dacă se impozitează cu 16% activitatea de transfer chiar dacă nu există profit sau pierdere.

Bancherii au propus o altă variantă, care n-a mai fost discutată. Deducerea să fie de 50% + suma recuperată. La același exemplu de mai sus, baza de impozitare ar fi scăzut la 4.000 de lei, deci impozitul ar fi fost de 640 de lei, față de o valoare recuperată de 1.000 de lei.

Băncile și consultanții au avertizat de anul trecut că noua legislație va duce la blocarea pieței de cesiune a creanțelor. Băncile vorbeau de o dublă impunere și pe forma nemodificată a OUG 25, în condițiile în care și eliberările de provizioane de după vânzarea expunerilor neperformante sunt tratate fiscal drept venituri și se anulează deductibilitatea anterioară.

Sistemul bancar a redus rata creditelor neperformante de la 22% în 2014 la 6,4% la finele anului trecut, vânzările de creanțe către companiile de recuperare contribuind semnificativ la această evoluție.

 

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
credite neperformante
cesiune
deloitte
daniel grigore
deductibilitate
minsiterul finantelor
codul fiscal
norme