Analistul economic Jarosław Kamiński pictează un tablou al României în comparație cu Polonia, țară pe care a depășit-o la un moment dat în funcție de PIB per capita raportat la paritatea puterii de cumpărare, dar care rămâne încă în față la capitole precum sănătatea, inovația și eliminarea corupției și a birocrației.
Mai jos, textul integral al articolului publicat de Obserwator Finansowy (Observatorul Financiar), una dintre cele mai importante publicații economice din Polonia.
„România, o fostă țară din Blocul de Est, care, la fel ca noi, a început să se dezvolte dinamic după căderea comunismului, își dorește acum mult mai mult – dar va avea oare puterea și ambiția de a atinge acest „mai mult”?
Capitala României este uneori numită Parisul Estului. Va trebui să judeci singur cât de mult seamănă Bucureștiul cu capitala europeană a îndrăgostiților. Totuși, aceasta nu este o postare despre arhitectură. Pentru a face o conexiune cu Franța, dar rămânând fideli țării despre care vorbim, îți vom recomanda câteva filme românești care au câștigat premii la Festivalul de Film de la Cannes.
Patria lui Dracula (Dracula este un vampir fictiv inspirat de Vlad Țepeș, un domnitor din secolul al XV-lea) are multe în comun cu Polonia. Ambele țări au răsturnat comunismul în 1989 și de atunci s-au dezvoltat dinamic. În 1999, noi am aderat la NATO, urmați cinci ani mai târziu de România. Polonia a aderat la Uniunea Europeană în 2004, cu trei ani înaintea României. Atât Varșovia, cât și Bucureștiul sunt considerate lideri regionali.
Potrivit Băncii Mondiale, PIB-ul României în 2024 a fost de 383 miliarde de dolari, ceea ce o plasează pe locul 43 la nivel internațional. Polonia, în schimb, este a 21-a cea mai mare economie din lume, cu un PIB de 915 miliarde de dolari.
Pentru a evalua calitatea vieții locuitorilor unei țări, merită să împărțim acest indicator la numărul de locuitori, pentru a obține PIB-ul pe cap de locuitor. Aici, Polonia se află pe locul 61, iar România pe locul 74.
Totuși, dacă dorim să surprindem mai bine standardul de viață al cetățenilor, trebuie să ajustăm PIB-ul în funcție de costul vieții. În acest clasament, potrivit Eurostat, România a depășit Polonia în 2023, cu un PIB pe cap de locuitor – la paritatea puterii de cumpărare – de 29.700 euro pentru România și 29.600 euro pentru Polonia. În acest clasament, în UE, sunt în urma noastră Ungaria, Croația, Slovacia, Letonia, Grecia și Bulgaria.
Schimburi comerciale și cooperare economică
Principalele categorii de export ale României includ echipamente electrice, vehicule rutiere, utilaje industriale generale, cereale și produse derivate, precum și produse din cauciuc. Merită menționat că țara este un producător de top de cereale, semințe de floarea-soarelui, prune, miere și lapte de oaie. Principalele destinații de export sunt Germania, Italia și Franța (Polonia este pe locul 6).
Cele mai valoroase bunuri importate în România sunt echipamente electrice, vehicule rutiere și utilaje de uz general. În top cinci se află și petrolul brut și produsele petroliere, precum și produsele medicale și farmaceutice. Principalele surse de import sunt Germania, Italia și Ungaria, urmate îndeaproape de Polonia, care are o pondere de peste 6% în total.
În ceea ce privește schimburile comerciale dintre România și Polonia, achiziționăm în principal utilaje, echipamente mecanice și electrice. Totuși, schimburile au loc pe multe alte niveluri.
În prezent, peste 1.700 de companii cu capital polonez activează în România. Cei mai mari investitori polonezi pe piață includ Tymbark Maspex (produse alimentare), Asseco (IT), Barlinek (producător de produse din lemn), Forte (mobilă), Orlen Asfalt (bitum), Cersanit (gresie și obiecte sanitare), VOX și Porta (ferestre și uși), Selena România SRL (chimicale pentru construcții), KLER România (mobilă), Grupa Atlas (tencuieli și vopsele), CanPack Polska (ambalaje din sticlă), și alți producători de mobilă, printre care Forte.
În Polonia, sunt înregistrate 732 de firme care au un acționar companie românească sau cetățean român. Cele mai multe se află în Voievodatul Mazovia și, bineînțeles, în Varșovia. Domeniile predominante sunt transportul (166) și construcțiile (69).
Industria transporturilor este esențială atât pentru țara de pe Vistula, cât și pentru regiunea Dunării de Jos. Dacă ne uităm la statisticile europene privind transportul de marfă, Polonia, Lituania și România conduc topul. În 2023, Polonia și-a păstrat cea mai mare cotă de transport internațional de marfă din UE – 33,8% (în tone-kilometri). În spate se află Spania (11,8%), Lituania (8,2%) și România (6%).
Dacă luăm în calcul logistica în ansamblu, în 2021, compania poloneză de încălțăminte CCC a deschis un centru de distribuție în București. O altă mare companie poloneză de îmbrăcăminte, LLP, a deschis primul său centru de distribuție în 2024. După extindere, centrul a ajuns la 91.000 de metri pătrați, permițând livrarea a până la șase milioane de articole pe săptămână.
Poziție geografică favorabilă
România este o destinație firească pentru acest tip de investiții, datorită poziției strategice în Europa Centrală și de Est și a rețelei de transport bine dezvoltate și în continuă extindere. Țara se află pe Coridorul de Transport Mediteranean Estic (care leagă Mediterana, Marea Neagră și Marea Nordului).
De asemenea, al doilea cel mai lung fluviu din Europa – Dunărea – are gura de vărsare în România, ceea ce o face un punct important pe coridorul Dunăre-Rin.
La est, există o rută importantă, deși parțial închisă după începerea agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, care leagă România de Finlanda, via Ucraina și Rusia.
Un obiectiv de infrastructură cheie este Portul Constanța, alături de porturile mai mici Mangalia, Midia și Sulina. De la invazia Rusiei, portul a devenit o sursă esențială de combustibil pentru Ucraina în regiunile Mării Negre și Mediterane (Polonia, în schimb, este țara-cheie pentru Ucraina pe piața Europei de Nord-Vest).
România este cel mai mare producător de petrol și gaze naturale din Europa Centrală și de Est. Când vine vorba de gaze, este chiar cel mai mare din întreaga UE. Zăcămintele de petrol sunt localizate în principal în sud, unde se află și industria petrochimică. De asemenea, există petrol în regiunile vestice Bihor, Arad și Timiș. Țara are și rezerve de uraniu, lignit, mangan, fier, cupru, sare, zinc, plumb și aur.
În pofida acestor resurse, sectorul energiei regenerabile se dezvoltă foarte dinamic. Guvernul investește masiv în proiecte verzi, cum ar fi parcuri eoliene, instalații fotovoltaice și modernizarea rețelei de transport a energiei. Aproape 40% din producția de energie provine din surse regenerabile.
România în clasamente
România se află pe locul 12 în UE (Polonia pe locul 6) în ceea ce privește PIB-ul total. În ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare, ocupă locul 21 (Polonia locul 20). Dar ce se întâmplă cu indicatorii mai greu de cuantificat, dar esențiali pentru funcționarea economiei?
În Global Innovation Index, această țară balcanică (uneori numită și România) ocupă locul 48 (Polonia 40) din 133 de țări analizate. Deși 48 nu pare un loc atât de rău, European Innovation Scoreboard oferă o imagine mai clară. În acest clasament, România închide topul țărilor UE. Împreună cu Polonia, se află în ultimul grup, deși și Bulgaria, Letonia și Slovacia se află între ele.
Ultima poziție în clasament este neschimbată de un deceniu, ceea ce arată că urmașii dacilor (dacii au fost un popor antic ce a trăit pe teritoriul României de astăzi) mai au mult de lucru.
Un alt indicator important este Indexul Libertății Economice. Aici, România este pe locul 51 (Polonia 45). Potrivit autorilor clasamentului, sănătatea fiscală a țării este principalul domeniu care necesită îmbunătățiri. Pe de altă parte, se remarcă nivelul redus al impozitelor atât pentru venituri personale, cât și corporative.
Merită menționat și cel mai recent clasament – Indicele Percepției Corupției. Corupția a fost o problemă semnificativă pentru România, Polonia și toate țările din fostul Bloc Estic chiar și după tranziția economică (redată, de exemplu, în filmul "Bacalaureat"; regizorul a câștigat Palme d’Or în 2016).
Românii au o vorbă: „fac haz de necaz”. De exemplu, un banc cunoscut în țară sună așa:
– De ce a ieșit România pe locul doi în topul celor mai corupte țări?
– Pentru că a dat șpagă ca să nu fie pe primul.
Din fericire, multe s-au schimbat în bine în ultimii 30 de ani, dar încă nu este suficient. România ocupă locul 65 în acest clasament (Polonia 53), dar în cadrul UE, este penultima (înaintea Ungariei).
Ce îi nemulțumește pe români
Rămânând în zona clasamentelor, putem observa ce nu funcționează încă bine în România. Sistemul public de sănătate este una dintre cele mai frecvente nemulțumiri. Cetățenii României cheltuie cel mai puțin pe sănătate din întreaga UE, și acest lucru nu s-a schimbat în ultimii ani – exact ca acum un deceniu (nici Polonia nu are motive de bucurie – este pe locul trei de la coadă).
Un alt film – „Moartea domnului Lăzărescu” (premiat la Cannes în 2005) – scoate în evidență ineficiența acestui sistem. Și, deși au trecut 20 de ani de la apariția filmului, pare că unele probleme persistă. Se pare că nu este o poveste limitată la o singură țară, ci o sinteză a întregului Bloc Estic. Filmul abordează și birocrația, unde bătrânul domn Lăzărescu este tratat ca o problemă de pasat mai departe. Birocrația rămâne și astăzi o barieră majoră în dezvoltarea României.
Un alt aspect care necesită îmbunătățiri sunt drumurile – prea puține și prea periculoase. „Sunt mai multe cruci în memoria celor care au murit în accidente decât kilometri de autostradă”, spune un personaj din filmul „Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii” (2023). Într-o scenă, o locuitoare din București îi povestește unui oaspete despre țara ei, referindu-se la drumul E85 – unul dintre cele mai periculoase din Europa.
Titlul în limba poloneză al filmului este „Nu te aștepta la prea mult după sfârșitul lumii” – și aici avem un element polonez, căci titlul face referire la un aforism al lui Stanisław Jerzy Lec. Acest candidat român la Oscar merită văzut, deoarece redă o Românie contemporană plină de contradicții, unde moștenirea comunismului se împletește cu un neoliberalism haotic.
România are cea mai mare rată a mortalității rutiere din UE – 77 la un milion (Polonia a făcut progrese importante). Deși se construiesc autostrăzi noi, oamenii se plâng de ritmul lent al schimbărilor. Dezvoltarea infrastructurii de transport este esențială pentru economie și, deși progresul nu este destul de rapid pentru toată lumea, el este vizibil – atât pe șosele, cât și pe calea ferată. Merită menționat că firma poloneză PESA furnizează trenuri regionale și interurbane noi în România.
România a încetinit
Nu degeaba este numită România campioana Europei de Sud-Est. A înregistrat o creștere rapidă din anul 2000, iar avansul PIB-ului confirmă acest lucru. Înainte de criza financiară, creșterea era între 5 și 10 procente, iar ulterior s-a menținut la niveluri semnificative – 3,9% chiar înainte de pandemia COVID, și 5,5% în 2021.
Totuși, dacă ne uităm la datele recente, este clar că țara a încetinit. PIB-ul a scăzut constant din 2021, iar în anul precedent a avut o creștere de doar 0,8%. Perspectivele apropiate nu sunt promițătoare. Comisia Europeană a revizuit în scădere prognozele de creștere pentru România în 2025 și 2026, de la 2,5% la 1,4% și de la 2,9% la 2,2% (în timp ce pentru Polonia cifrele sunt 3,3% și 3%).
„Datoria – sănătatea fiscală a țării” este una dintre componentele Indexului Libertății Economice. Și tocmai acest aspect a început să se deterioreze după pandemia de coronavirus. Deficitul guvernamental general al României a atins un nivel uriaș de 9,3% din PIB în 2024 – cel mai ridicat din UE. Aceasta s-a datorat în principal creșterilor mari ale salariilor și pensiilor în sectorul public. Prognozele pentru 2025 și 2026 nu sunt cu mult mai optimiste.
Uniunea Europeană a inițiat procedura de deficit excesiv acum cinci ani, iar comunicatul Consiliului UE din iunie 2025 afirma: „Consiliul a adoptat astăzi o nouă decizie, prin care constată că România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările sale.”
Una dintre cele mai mari agenții de rating, Fitch, a schimbat perspectiva ratingului României din „stabilă” în „negativă” în decembrie 2024, menținând calificativul la BBB- și reconfirmându-l în februarie 2025. Principalul motiv pentru această decizie este creșterea incertitudinii politice (alegerile prezidențiale anulate, un parlament mai fragmentat odată cu ascensiunea partidelor de extremă dreapta, anti-europene).
Totuși, guvernul nu a rămas pasiv. În urma opiniei UE, autoritățile au implementat un program ambițios de consolidare fiscală, incluzând creșteri ale TVA și accizelor, precum și extinderea înghețării salariilor și pensiilor în sectorul public. Agenția Scope Ratings consideră că această consolidare fiscală va încetini ritmul de creștere al datoriei publice, deși tot prevede o creștere până la 67% din PIB în 2030 (față de 74% în prognoza anterioară din februarie).
Viitorul
Chiar dacă situația financiară a țării lasă de dorit, mediul de afaceri pare atractiv, susținut de o cerere internă puternică, o forță de muncă calificată și costuri relativ scăzute ale muncii.
Publicația germană Deutsche Welle a citat rezultatele unui sondaj realizat de firma de audit KPMG și Comisia pentru Economia Europei de Est. Nu mai puțin de 42% dintre companii intenționează să investească în Europa Centrală și de Est în următorul an, iar 56% plănuiesc acest lucru în următorii cinci ani. România este a doua cea mai preferată destinație de investiții pentru companiile germane - 43% dintre respondenți au indicat România (Polonia este pe primul loc, cu 51%).
Inițial, articolul trebuia să înceapă cu o propoziție la timpul trecut – România „a ajuns din urmă” Polonia, deoarece PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare a fost, într-adevăr, pentru prima dată mai mare în 2023 în „Țara Romanilor” (literalmente, România înseamnă pământul romanilor). Totuși, datele preliminare pentru 2024 sugerează contrariul, așa că articolul începe cu un verb la timpul imperfect.
Ce va aduce viitorul pentru România? Vom vedea. Țara are o poziție importantă pe hartă, mari ambiții și un potențial de dezvoltare considerabil. Și dacă tot vorbim de „țara romanilor”, să încheiem cu limba romanilor antici – „audentes fortuna iuvat”, care se traduce aproximativ prin „norocul îi ajută pe cei curajoși” sau „lumea aparține celor îndrăzneți”!
Aparține celor curajoși și muncitori – iar românii cu siguranță merită asta (locul 4 în UE pentru cea mai lungă săptămână de lucru). Succes!”
