Astfel, datoria mondială a ajuns la un nou maxim istoric, de 337.700 de miliarde de dolari, arată un raport publicat de Institutul Internațional pentru Finanțe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar, transmite agenția de știri Reuters.
De asemenea, în primul semestru din acest an datoria mondială a crescut cu peste 21.000 miliarde de dolari, în urma relaxării politicii monetare de către marile bănci centrale, scrie Agerpres.
Potrivit IIF, China, Franța, Statele Unite, Marea Britanie, Japonia și Germania au fost țările cu cea mai mare contribuție la creșterea datoriei mondiale, în condițiile în care de la începutul anului dolarul s-a depreciat cu 9,75%.
„Nivelul creșterii datoriei este comparabil cu avansul înregistrat în semestrul doi din 2020, când măsurile luate în perioada pandemiei au dus la o creștere fără precedent a datoriei mondiale”, se arată în raportul IIF.
În paralel, raportul datorie/PIB mondial a continuat să se îndrepte lent în jos, până la 324%. Cu toate acestea, în cazul piețelor emergente acest raport a atins un nivel record de 242,4%.
Cele mai mari creșteri ale raportul datorie/PIB s-au înregistrat în Canada, China, Arabia Saudită și Polonia, iar scăderi au fost în Irlanda, Japonia și Norvegia.
Datoria totală a piețelor emergente a crescut cu 3.400 de miliarde de dolari în trimestrul doi din 2025, până la un nivel record de peste 109.000 de miliarde de dolari.
Emre Tiftik, director în cadrul IIF, a apreciat că majorarea cheltuielilor în domeniul apărării va pune presiune pe finanțele publice, în contextul intensificării tensiunilor geopolitice. Acesta a atras atenția asupra creșterii semnificative a datoriei guvernamentale, în special în țările G7 și în China.
