Crede că este important ca guvernul să continue consolidarea fiscală, însă chiar dacă agențiile de rating ar duce calificativele României în junk, nu crede că impactul imediat ar fi unul grav, nici pentru costurile de refinanțare ale statului, nici pentru băncile care au o expunere mare pe datoria publică a țării.
„Dacă România ar pierde gradul investițional, nu vedem repercusiuni prea grave în 6-9 luni. Costurile de refinanțare nu vor crește foarte mult, pentru că riscul unei deteriorări a fost deja inclus în prețuri”, spune Deuber.
În opinia sa, un impact în următorii 2-3 ani se va vedea în condițiile în care unele fonduri mari de investiții vor vinde titluri de stat românești. „Asta va pune presiune pe politicieni să continue consolidarea, ceea ce nu este, de fapt, deloc un lucru rău”, arată acesta.
Economistul-șef al Raiffeisen Bank Internațional crede că ajustarea începută în sectorul public, pentru corectarea deficitelor, este fezabilă, după o perioadă în care au continuat politicile fiscale pro-ciclice. De la jumătatea anilor 2010 până în prezent, deficitul bugetar a avut o medie de 5,9% din PIB în România, față de 3,9% în Europa Centrală.
„Când lucrurile merg bine, în perioade de creștere, poți ascunde problemele, dar a venit perioada Covid și odată cu ea corecțiile previzibile, accentuate și de reglementări și de piețe. Și datoria publică converge către nivelurile din Europa Centrală, dar vedem șanse ca avansul să nu continue în ritmul din trecut și credem că e fezabilă ajustarea sectorului public”, spune Deuber.
Economia românească trece acum printr-o recesiune de ajustare unică, după deterioarea fiscală, însă acesta nu este neapărat un scenariu nou dacă privim în anii din urmă.
Pentru 2026, RBI anticipează o scădere de 0,2% a PIB, iar pentru anii următori o tranziție către un model în care nu vom mai avea creșteri economice puternice. Deuber crede ca ne vom obișnui cu creșteri de 2,5-3%, față de 4-5% în trecut.
Perspectivele pieței sunt însă unele bune, iar RBI vede mult potențial de creștere pentru activitatea bancară, motiv pentru care continuă să investească în România, inclusiv prin achiziții cum a fost preluarea Garanti Bank de la acționarii turci.
„Activele sectorului bancar românesc pot depăși 300 de miliarde de euro până în 2030. În 2026 vom vedea un avans mai modest, la 200 miliarde de euro, de la 195 miliarde de euro în 2025, în condițiile în care și piața bancară resimte impactul contracției economice”, spune Deuber.
Totodată, profitul net al sectorului bancar românesc poate depăși nivelul din Ungaria încă din 2027 și să atingă 4 miliarde de euro până în 2030, potrivit estimărilor RBI. „România poate ajunge astfel a treia țară din regiune ca profitabilitate și acesta este un motiv pentru care vrem să fim aici”, arată Deuber.





















