O misiune a Fondului Monetar Internațional, condusă de Jan Kees Martijn, va veni la București, pentru a analiza recentele evoluții economice și financiare și pentru o revizuire a prognozelor macroeconomice.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
"O misiune FMI, condusă de Jan Kees Martijn, va vizita Bucureștiul din 29 ianuarie până la 1 februarie 2024 pentru o vizită cu caracter obișnuit. Echipa Fondului va analiza recentele evoluții economice și financiare și va realiza o actualizare a perspectivelor macroeconomice", se arată în anunțul FMI semnat de Geoff Gottlieb, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est și de Sud-Est.
Ultima vizită la București a echipei FMI condusă de Jan Kees Martijn, șeful misiunii pentru România, s-a derulat în perioada 25 septembrie - 4 octombrie 2023, și a fost realizată pentru analiza anuală a economiei în baza Articolului IV, scrie Agerpres.
Fondul Monetar Internațional estimează o creștere economică de 2,3% pentru România în 2023 și un deficit bugetar de 6% din PIB și recomandă autorităților de la București reforme adiționale care să reprezinte 2% din PIB.
Într-o conferință de presă susținută la finalul consultărilor, Kees Martijn a precizat că pachetul fiscal adoptat în toamna anului trecut de Guvern este un pas în direcția potrivită, arătând însă că este nevoie și de alte reforme.
"Alte reforme în ceea ce privește taxele sunt necesare pentru a crește veniturile, eficiența și corectitudinea. O creștere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară în următorii doi ani", subliniază FMI.
Experții FMI au arătat, la momentul respectiv, că principalele măsuri la care autoritățile de la București ar trebui să se gândească sunt: eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor rămase, o nouă eficientizare a TVA, implementarea unui impozit reformat pe proprietate și utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei și, mai larg, încurajarea tranziției la o economiei cu emisii neutre de carbon.
Potrivit sursei citate, pachetul fiscal adoptat va duce la un deficit bugetar de 5% din PIB în 2024, însă va fi nevoie de noi ajustări pentru că, așa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, deficitul trebuie să scadă sub 3% din PIB.
Experți FMI au menționat, în context, că noul pachet fiscal lărgește baza de impozitare și îmbunătățește veniturile prin eliminarea scutirilor pentru angajații din agricultură, construcții, procesarea alimentelor și IT precum și limitarea numărului de bunuri care beneficiază de o cotă redusă de TVA. De asemenea, aceștia susțin că majorarea taxei pe microîntreprinderi va duce la majorarea veniturilor din taxe, însă consideră că pragul pentru înregistrarea ca microîntreprindere ar trebui redus și mai mult.
Pe de altă parte, instituția financiară internațională a apreciat că taxa pe cifra de afaceri impusă băncilor și marilor companii pune o povară incorectă asupra companiilor cu marje reduse și ar putea reduce intermedierea financiară.
Potrivit sursei citate, pe termen mediu economia românească va ajunge la potențialul de creștere de 3 - 3,25%, pe măsură ce consumul și investițiile susținute de fondurile din PNRR rămân puternice. Rata inflației va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă rămâne peste ținta Băncii Naționale a României, au mai subliniat reprezentanții instituției financiare internaționale.
