Activele de refugiu au început anul 2026 în forță, iar francul elvețian s-a apreciat puternic, atingând niveluri nemaivăzute de peste un deceniu.
Însă pentru autoritățile din Elveția, această evoluție este motiv de îngrijorare, transmite CNBC.
Francul a câștigat deja 3,5% față de dolar în primele săptămâni din 2026, după o apreciere de 12,7% în 2025. Valul de incertitudine globală, politica comercială imprevizibilă a SUA, întrebări privind independența Rezervei Federale și amenințările de intervenție militară americană în Groenlanda, America Latină și Orientul Mijlociu, continuă să alimenteze cererea pentru moneda elvețiană, scrie News.ro
Marți, francul a atins un maxim al ultimilor 11 ani în raport cu dolarul, menținându-se aproape de aceste niveluri și miercuri.
”Orice escaladare geopolitică înseamnă mai multă incertitudine. Nu este bine pentru franc și nici pentru Elveția, pentru că francul este o monedă-refugiu. Când există incertitudine, francul se apreciază, iar politica monetară devine mai complicată”, a declarat recent președintele Băncii Naționale Elvețiene, Martin Schlegel, la Forumul Economic Mondial de la Davos.
Elveția se confruntă cu o creștere foarte lentă a prețurilor, iar un franc puternic accentuează presiunile dezinflaționiste asupra unei economii dependente de exporturi. În domenii precum farma, manufactură de precizie și servicii cu valoare ridicată, cererea globală rămâne ridicată indiferent de curs, ceea ce limitează mecanismele naturale de ajustare a monedei.
”Francul puternic reduce inflația importată, dar comprimă marjele exportatorilor și afectează salariile și investițiile, într-un moment în care inflația oricum este extrem de scăzută”, spune Giuliano Bianchi de la Quantitas Institute și EHL Business School.
Inflația Elveției este de doar 0,1%, iar dobânda-cheie a SNB este 0%, economia apropiindu-se de un scenariu de dezinflație persistentă sau chiar de dobânzi negative, eliminate abia în 2022, după șapte ani de politică monetară sub zero.
”Dacă va fi necesar, vom merge din nou în teritoriu negativ”, a spus Schlegel.
Un alt instrument al băncii centrale, intervenția pe piața valutară prin vânzarea francului și cumpărarea altor valute, este însă riscant în contextul actual, mai ales după tensiunile cu administrația Trump. Washingtonul a redus recent tarifele punitive impuse Elveției de la 39% la 15%, dar menține țara pe ”lista de monitorizare” pentru potențiale practici de manipulare a monedei.
Cu francul susținut de prețul ridicat al aurului, statutul de refugiu sigur și un surplus structural de cont curent, analiștii se așteaptă ca moneda să rămână puternică.
”Pe termen lung, francul elvețian este cea mai puternică monedă din lume și probabil va continua să fie rezilient”, afirmă Lloyd Harris de la Premier Miton Investors.
Chiar și măsuri care, teoretic, ar slăbi moneda, precum reducerile de dobândă, pot fi contracarate de fluxurile masive de capital către active sigure, ceea ce limitează capacitatea SNB de a controla aprecierea.
În pofida riscurilor diplomatice, Schlegel insistă că banca centrală își va îndeplini mandatul: ”Suntem pregătiți să intervenim pe piața valutară, dacă va fi necesar.”
