Costurile de finanțare ale datoriei publice au urcat în septembrie, mai cu seamă în ultima săptămână, ajungând la niveluri similare celor din primăvară, la începutul războiului din Golf.
„Creșterea poate fi atribuită parțial incertitudinii politice generate de negocierile pentru formarea noului executiv și, parțial, contagiunii exercitate de presiunile de creștere vizibile la nivel european, care au dus la majorarea randamentelor în majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est în ultimele săptămâni”, notează economiștii UniCredit Bank România Anca Maria Negrescu și Alexander Ragea.
Față de fixingul de vineri, randamentele au crescut luni cu 5 puncte de bază pe scadența de 3 ani, la 6,68% pe an, cel mai ridicat nivel de după luna martie.
Față de joi, randamentele au urcat cu 9 puncte de bază la scadența pe 10 ani, la 7,15%, respectiv cu 8 puncte de bază la scadența pe 3 ani, relevă datele analizate de Profit.ro. De la finele lunii august, randamentele la 10 ani au urcat cu circa 30 de puncte de bază.
„Blocajul politic persistă”, arată economiștii Erste Bank, Katarzyna Rzentarzewska și Juraj Kotian, după ce PSD a semnalizat că nu va susține învestirea guvernului Mureșan.
După decizia Fed de a crește dobânzile săptămâna trecută, în lupta cu inflația, randamentele la 10 ani au scăzut pe piețele globale, inclusiv ca urmare a unei corecții a prețului petrolului, explică analiștii Erste. În regiunea ECE evoluția a fost însă una mixtă, cu o stagnare în Polonia și creșteri de 13-15 puncte de bază în Cehia, Ungaria și România.
„Va fi interesant de urmărit modul în care investitorii evaluează probabilitatea ca actualul blocaj politic să fie rezolvat prin nominalizarea lui Mureșan ca premier sau dacă președintele va trebui să recurgă la o soluție alternativă”, notează analiștii Erste.
Pentru moment, licitațiile de titluri de stat de pe piața internă scârțâie, cu o cerere tot mai redusă din partea investitorilor, care cer compensații tot mai mari.
Obligațiunile scadente în februarie 2029 au atras subscrieri la licitația de luni de doar 436 de milioane de lei, față de un prospect de 500 de milioane de lei. În cele din urmă, Finanțele au împrumutat aproape 336 de milioane de lei, la un randament mediu de 6,66% pe an.
Spre comparație, la o licitație de la finele lunii august, aceleași obligațiuni atrăgeau subscrieri de 1,3 miliarde de lei, iar randamentul mediu a fost de 6,39% pe an.
Și la licitația de joi, 17 septembrie, cererea a fost scăzută pentru obligațiunile scadente în iulie 2028, de 520 de milioane de lei, față de un prospect de 800 de milioane de lei.
„Lipsa unui guvern funcțional afectează capacitatea României de a reduce în continuare deficitul bugetar și de a prezenta un plan fiscal credibil, care va fi esențial pentru evaluarea bonității țării pe termen scurt”, adaugă economiștii Erste.
Execuția bugetară arată o îmbunătățire la șapte luni, cu un deficit de 2,3% din PIB, față de circa 4% în aceeași perioadă a anului trecut. Deficitul bugetar este estimat să scadă la 6% (ESA) în 2026, față de 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. Anul următor, deficitul ar trebui să scadă la 5,2% din PIB, potrivit strategiei fiscal-bugetare.
Traiectoria descendentă ar trebui să continue în anii următori, până ce deficitul ajunge la sub 3% din PIB, astfel încât România să iasă din procedura de deficit excesiv deschisă de Comisia Europeană.
















