Noile legi privind achizițiile publice vor fi transmise Parlamentului spre aprobare la începutul lunii noiembrie și vor fi aplicate începând cu prima lună a anului viitor, a anunțat Ministerul Finanțelor.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Cele patru acte normative care vor introduce noile proceduri sunt cele privind achizițiile publice, căile de atac, achizițiile sectoriale și concesiunile de lucrări și servicii.
Documentele, prezentate anterior de Profit.ro și conținând sute de pagini, introduc o serie de modificări într-un sistem aplicat din 2006, dar modificat de atunci de peste 20 de ori.
Astfel, una dintre principalele modificări este aceea că pragul valoric sub care instituțiile publice pot încheia contracte prin achiziție directă, fără licitație, va fi redus de la 30.000 euro la 15.000 euro pentru produse și servicii și de la 100.000 euro la 60.000 euro pentru lucrări.
Practic, autoritatea contractantă va avea dreptul să achiziționeze direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică decât 66.259,5 lei (echivalent a circa 15.000 euro), respectiv să achiziționeze direct lucrări dacă valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică decât 265.038 lei (aproximativ 60.000 euro).
În ceea ce privește valoarea de la care un contract trebuie atribuit obligatoriu prin licitație, aceasta este menținută la 22.908.118 lei pentru lucrări, la 591.918,2 lei, pentru produse și servicii și la 3.312.975 lei pentru servicii sociale. Pragurilor vor fi fixate în moneda națională, nu în euro ca în prezent.
Pentru valori sub aceste praguri, contractele vor fi atribuite printr-o procedură simplificată, cu termene mai scurte, care urmează să fie clarificată în normele de aplicare.
Ofertele depuse la licitații publice vor putea fi evaluate de unchii și verii șefilor din firmele care au înaintat aceste oferte, dacă rudele respective lucrează în instituțiile publice care organizează licitația și au competențe în acest sens, fără ca acest lucru să mai fie interzis prin legea achizițiilor publice. În același timp, la licitație vor putea veni firme în care directori au rude în instituția publică, dacă acel director are mai puțin de 10% din acțiunile firmei.
În prezent, legea achizițiilor publice stabilește că în procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor nu au voie să fie implicați soț/soție, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu persoane care fac parte din consiliul de administrație/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanți/candidați.
Simultan, o lege adoptată în 2011 pentru stabilirea condițiilor în care pot fi recuperați banii contractați nelegal pentru proiecte UE stabilește că în procesul de verificare/evaluare/aprobare a cererilor de finanțare nu au voie să fie implicați soț/soție, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv cu persoane care dețin părți sociale, părți de interes, acțiuni din capitalul subscris al unuia dintre solicitanți ori care fac parte din consiliul de administrație/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre solicitanți.
Această ultimă prevedere va fi preluată și în noua lege a achizițiilor publice, care va stabili că situații ”potențial” generatoare de conflict de interese reprezintă participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a unei persoane care este soț/soție, rudă sau afin, până la gradul al doilea inclusiv, cu persoane care fac parte din consiliul de administrație/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanți/candidați, terți susținători sau subcontractanți propuși.
CITEȘTE ȘI Fiscul a vândut o parte dintre apartamentele sechestrate de la Robert Negoiță. O firmă în relații cu primarul a cumpărat locuri de parcare Gradele de rudenie sunt I - fiul și tatăl, II - frații, III - unchiul și nepotul de frate și l IV - verii iar pentru relația de afinitate, care apare între un soț/soție și rudele celuilalt soț/soție, sunt gradul I - mama și soția fiului acesteia / soacra și nora, gradul II - cumnatele și cumnații, gradul III - unchiul și soția nepotului de frate și gradul IV - verii, soții și soțiile acestora.
Aceeași nouă lege a achizițiilor publice va încadra în categoria situațiilor ”potențial” generatoare de conflict de interse cazul în care ofertantul individual/ofertantul asociat/candidatul/subcontractantul propus/terțul susținător are drept membri în cadrul consiliului de administrație/organului de conducere sau de supervizare și/sau are acționari ori asociați semnificativi persoane care sunt soț/soție, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relații comerciale cu persoane cu funcții de decizie în cadrul autorității contractante sau al furnizorului de servicii de achiziție implicat în procedura de atribuire.
Prin acționar sau asociat semnificativ se va înțelege însă doar persoana care exercită drepturi aferente unor acțiuni care, cumulate, reprezintă cel puțin 10% din capitalul social sau îi conferă deținătorului cel puțin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală.
Pentru concesiuni de lucrări și servicii, de la o licitație va fi exclus investitorul despre care se descoperă, pe baza informațiilor prezentate de acesta sau obținute în orice alt mod, că a fost condamnat prin hotărâre definitivă a unei instanțe judecătorești pentru participare la activități ale unei organizații criminale, corupție, fraudă, terorism, spălare de bani și exploatarea prin muncă a copiilor. Excluderea va fi dispusă și dacă în structura de conducere a companiei lucrează o astfel de persoană.
Vor fi excluse și firmele despre care se află că nu și-au plătit datoriile bugetare și nici nu le achită ori eșalonează până la data excluderii, dacă totalul datoriilor depășește echivalentul în lei al sumei de 4.000 de lei sau este mai mare de acest prag, dar și peste 5% din totalul impozitelor neachitate. Statul și-a rezervat însă dreptul la derogări și le va putea accepta la licitații și cu datorii, ”pentru motive imperative de interes general, precum sănătatea publică sau protecția mediului”.
Excluderea va fi decisă și în cazul firmelor în insolvență, dacă nu au deja un plan de reorganizare viabil, care au comis abateri profesionale grave, precum încălcarea intenționată a regulilor de concurență sau a drepturilor de proprietate intelectuală, au încheiat cu alte firme acorduri de denaturare a concurenței, se află în conflict de interese ori au încălcat grav sau repetat obligațiile dintr-un contract de concesiune anterior.
CITEȘTE ȘI George Copos, greu de ucis 4. Fiscul nu a reușit nici la a patra încercare să vândă două terenuri de lângă Pro Rapid Statul este obligat să accepte ca fiind suficient și relevant pentru demonstrarea faptului că o firmă nu a comis aceste fapte orice document considerat edificator în țara de origine a firmei respective sau în țara în care aceasta este stabilită, cum ar fi certificate, caziere judiciare sau alte documente echivalente.
Autoritățile statului vor putea cere și direct informații de la instituțiile de specialitate din străinătate.
Dacă însă actele doveditoare, precum cazierul judiciar, nu pot fi furnizate, statul va fi obligat să accepte și o simplă declarație pe proprie răspundere din partea firmei.
În ceea ce privește durata contractelor de concesiune, documentul stabilește că aceasta este limitată, în scopul evitării denaturării concurenței, și va fi estimată de stat pe baza lucrărilor sau serviciilor solicitate.
Pentru concesiunile de lucrări sau de servicii a căror durată estimată este mai mare de 5 ani, perioada maximă nu poate depăși timpul ”estimat în mod rezonabil” ca fiind necesar concesionarului să obțină un venit minim care să-i permită recuperarea investițiilor inițiale (costul proiectării și al construcției), a costurilor cu executarea contractului (operare și întreținere) și a unui profit ”rezonabil”, fără detalii legate de o eventuală limită valorică.
